Cosmin Badea, specialist în resurse umane: „Unele companii cred că a asculta muzică în căşti la birou este un act de dispreţ la adresa colegilor“

De-a lungul timpului, mai mulţi specialişti au studiat efectele muzicii ascultate la locul de muncă. Unii susţin că muzica are un efect benefic asupra angajaţilor, care sunt astfel mai relaxaţi şi, implicit, mai productivi. Alţii, dimpotrivă, sunt de părere că muzica ascultată la birou scade capacitatea de concentrare, sarcinile de serviciu fiind îndeplinite mai greu, conform specialistului în resurse umane Cosmin Badea.

Trăim într-o societate dominată în mare parte de vectorul viteză. Viteza este peste tot în viaţa noastră. Dimineaţă alergăm prin trafic către birou, la prânz înghiţim un sandwich din două muşcături, spre seară fugim să luăm copilul de la grădiniţă, seara ne grăbim să adormim căci a doua zi o luăm de la capăt. Ritmul acesta alert ne-a făcut să devenim din ce în ce mai  anxioşi.   
 
Ascultăm muzică când alergăm, mergem pe bicicletă, când suntem în  maşină, în metrou, la birou, sau sală de fitness, când medităm sau facem masaj, când ne simţim trişti sau veseli. Oare muzica ne ajută sau nu? Ca în orice domeniu de studiu, bineînţeles, există două tabere: pro şi contra.

Mai inteligenţi cu Mozart în căşti

“Influenţa muzicii asupra organismului uman atât la nivel psihic, cât şi fizic este studiată de foarte mult timp. Şamanii, indienii, tibetani, războinicii, terapeuţii, antrenorii, cântăreţii, toţi au folosit şi folosesc muzica în diferite scopuri. Fie că vorbim de intrare în transă, meditaţie, vindecare, relaxare sau  concentrare, motivare, creaţie, toate au ca factor adjuvant, muzica”, spune Cosmin Badea, specialist în domeniul resurselor umane şi trainer Human Performance Development International.

La nivel fiziologic muzica poate determina secreţia diferitelor tipuri de hormoni sau substanţe neurostransmiţătoare precum dopamina sau adrenalina. Amit Sood, doctor în medicină integrativă afirmă că ascultarea unei melodii activează la nivel cortical aceleaşi zone ca atunci când acea persoană ar mânca o delicatesă sau ar privi către ceva apetisant.

Întorcându-ne un pic în secolul trecut, studiile efectuate la începutul anilor '90 au arătat că ascultarea unei melodii are ca efect la nivel cortical activarea unor zone responsabile cu potenţarea memoriei, atenţiei şi a puterii de concentrare. Unul dintre aceste studii a condus la apariţia aşa numitului Efect Mozart. Iniţiatorul cercetării, neurologul Gordon Shaw a studiat influenţa ascultării unei compoziţii de Mozart asupra IQ-ului persoanelor implicate în test. El a concluzionat că ascultarea piesei a dus la creşterea cu câteva puncte a IQ-ul persoanelor respective. 

De asemenea, studiile efectuate pe maimuţe şi şoareci în diferite universităţii au reliefat o creştere a vitezei şi a capacităţii de rezolvare a unor taskuri primite. Recent, cu ajutorul tehnologiei de ultimă oră, mai exact a RMN-ului funcţional, neurologii împreună cu psihologii au scos la iveală elemente noi în această dezbatere. Tonurile binaurale sau frecvenţele unor melodii pot influenţa profund starea noastră. De exemplu, ascultarea unei melodii în stil baroc sau ascultarea unei melodii de tipul celor folosite în meditaţie poate interfera cu undele Alfa şi Beta din creier. Acest lucru duce, printre altele, la creşterea puterii de concentrare şi la mărirea capacităţii de memorare.

Cea cea mai recentă cercetare în domeniu, realizată de Teresa Lesiuk, profesor al Universităţii din Miami, SUA, arată că persoanele care ascultă muzică în timpul serviciului îşi îndeplinesc sarcinile mai repede decât cei care nu o fac, aceştia din urmă fiind, de asemenea, mai stresaţi şi mai puţin inspiraţia în a veni cu idei inovatoare. Acelaşi studiu susţine că 61% din angajaţii din SUA ascultă muzică în timpul programului, obicei care îi face mai productivi şi mai creativi. 

Benefică pentru tineri, deranjantă pentru cei mai în vârstă

Toate aceste studii realizate de reputaţi oameni de ştiinţă sunt contrazise de altele, efectuate de specialişti la fel de respectaţi în lumea ştiinţifică. Cel mai bun exemplu este cercetarea lui Kenneth Steel, de la Appalachian State University, care susţine că a reuşit să demonteze celebrul deja “efect Mozart”. Steel a rugat 36 de studenţi să efectueze un task de trei ori. Ei erau nevoiţi să citească un şir de nouă cifre de la coadă la cap, însă înainte de a începe ascultau o piesă de Mozart, o înregistrare cu sunetul ploii şi o altă piesă cu sunet alb (linişte). Concluzia: nu s-a înregistrat nicio diferenţă notabilă între cele trei testări. 

Pe de altă parte, oamenii de ştiinţă de la Georgia Institute of Technology din SUA au venit cu o teorie care pare să împace ambele tabere. Ei sunt de părere că muzica ascultată la birou are efecte pozitive pentru angajaţii mai tineri – creşterea productivităţii şi a creativităţii, în timp ce pentru angajaţii mai vârstnici ea are efecte negative – capacitatea lor de concentrare scade cu 10%.

Rezultatul acestor studii a avut un puternic impact în lumea business-ului. Unele companii au introdus proceduri foarte clare prin care ascultatul muzicii în timpul orelor de program este strict interzis. Ba mai mult, a asculta muzică în căşti la birou este un act de dispreţ la adresă colegilor. La polul opus au existat manageri de companii care chiar au încurajat ascultarea melodiilor preferate. Ei au considerat că prin acest fapt, oamenii vor deveni mai relaxaţi, puterea de socializare şi comunicare, creativitatea şi încrederea în sine vor creşte semnificativ, aducând beneficii nesperate companiilor, mai spune Cosmin Badea.