Chiar si un pui de cutremur te ingrozeste

"Un pui de cutremur care te ingrozeste". Asa au simtit seismul de alaltaieri locatarii celor mai vechi blocuri din Capitala, aflate pe listele primariei la consolidare. "Cum a inceput sa se hatane

"Un pui de cutremur care te ingrozeste". Asa au simtit seismul de alaltaieri locatarii celor mai vechi blocuri din Capitala, aflate pe listele primariei la consolidare. "Cum a inceput sa se hatane pamantul, m-a luat groaza. Nu mi-a cazut nimic din casa, doar ciucurii de la candelabru au clincait de te bagau in sperieti. Afara, alarmele urlau de zor. Dupa aia, oamenii au iesit in strada, in papuci", povesteste o locatara de pe Bulevardul Balcescu 24. Sta intr-un bloc de 12 etaje, vechi din 1928. De atunci, s-a facut o singura reparatie la cativa stalpi, si aia pe fuga: "Dupa cutremurul din '77 a cazut aici doar o grinda si Ceausescu a chemat urgent oamenii sa-l mai intareasca. Numai ca treaba s-a facut in doua luni, fiindca venea 1 Mai si alaiul de sarbatoare nu trebuia sa treaca pe langa schele", isi aminteste femeia. Singurele crapaturi sunt cele ramase de la cutremurul din 1986. Chiar daca figureaza pe liste ca bloc aflat in program de executie, primaria tot amana de 5 ani inceperea lucrarilor, spune locatara. "Blocul s-a tinut neasteptat de bine, tinand cont de faptul ca e numarul 7 pe listele privind riscul seismic", zic vecinii. Nu-si explica de ce autoritatile amana inceperea consolidarii, din moment ce oamenii au obtinut autorizatie de constructie de multa vreme. Blocul 1 de pe Jules Michelet, vechi din 1937, s-a tinut si el bine la cutremur. Locatarii zic ca n-a trecut picior de expert de la primarie sa vada daca o sa le cada sau nu imobilul in cap la un seism. Au primit doar o hartie care ii instiinteaza ca blocul are "bulina". Dupa '77 au fost consolidate numai primele 3 etaje, din 7, "fiindca inginerii ziceau ca, la cutremur, ruptura se produce pana la o treime din inaltimea blocului", explica un locatar. Seismul nu l-a speriat si a putut chiar sa-si vada de somn in continuare - "la ala mare am vazut paturi zburand si morti prin moloz", povesteste el. Zice ca cel mai bun adapost in caz de cutremur e holul sau, intarit cu stalpi dubli la consolidarea de acum 30 de ani. Crede ca si la un seism de 7 grade tine mai bine blocul lui decat cele nou construite. Asta datorita materialelor bune bagate in constructie: beton dublu si fibra englezeasca. "Decat sa-l consolideze, mai bine sa-l dea jos de tot si sa ne despagubeasca", zice el. Asta fiindca, mai rau ca de cutremur, omul se sperie de cat s-ar lungi primaria cu consolidarea.
Unde sa mai duci ranitii?
Lucrarile de consolidare nu s-au incheiat la nici unul din cele 50 de spitale cu bulina rosie
La nivel national, in urma unui studiu efectuat in 2001, reiesea ca 67 de spitale si unitati sanitare, din 55 de localitati, inclusiv din Capitala, trebuie consolidate. In fiecare an, banii dati de la bugetul de stat pentru astfel de lucrari au fost insuficienti. Sumele respective au fost impartite la mai multe spitale, nici unul nefiind consolidat in totalitate. Spre exemplu, Spitalul Universitar de Urgenta din Capitala este consolidat in proportie de "aproape 60 la suta". Punctul nevralgic este chiar la blocul operator, care asteapta sa fie consolidat, si in cazul unui cutremur mai mare ar fi fost avariat, iar eventualii raniti nu mai puteau fi tratati. Din fericire, miercuri noapte, la camera de garda de la Spitalul Universitar nu au sosit decat pacienti cu crize cardiace sau hipertensive, declansate din cauza panicii. In cazul Spitalului de Urgenta Floreasca din Capitala, unde exista mai multe corpuri de cladire, lucrarile de consolidare sunt in curs de efectuare si in acest an. Un singur corp a fost consolidat in totalitate, pentru a rezista la un seism de 8 grade pe scara Richter, restul fiind refacute in proportie de 80 la suta. Un alt spital de urgenta, Bagdasar-Arseni, desi a fost declarat in 2001 ca urgenta de gradul I pentru consolidare, nu a primit fonduri pentru aceste lucrari. Spitalul de Urgente Oftalmologice sta mai bine: este consolidat in proportie de 95 la suta. Anul acesta, Ministerul Sanatatii a alocat 151 de miliarde de lei pentru consolidarea spitalelor. Banii au fost impartiti de 23 de spitale din intreaga tara, printre acestea numarandu-se Spitalul de Boli Infectioase din Bistrita-Nasaud, pavilionul de chirurgie de la Spitalul Judetean Constanta, Spitalul Judetean din Sfantu Gheorghe, Spitalul Judetean "Sf. Spiridon" din Iasi. In Capitala, spitalele care au primit fonduri pentru astfel de lucrari sunt: Universitar, Urgenta, Filantropia, Urgente Oftalmologice, Ortopedie Foisor, doua corpuri din Institutul Fundeni, Centrul de Reumatologie "Ion Stoia" si Institutul de Endocrinologie. Corpul de cladire din Fundeni unde se afla Institutul de Cardiologie nu este consolidat, putandu-se prabusi la orice cutremur de peste 6,5 grade Richter. Ministerul Sanatatii sustine ca pentru aceste lucrari trebuie sa aloce fonduri si consiliile locale, deoarce cele mai multe unitati sanitare sunt in administrarea primariilor. In Bucuresti, doar Consiliul sectorului 1 s-a implicat in finantarea spitalelor, dar cele 300 de miliarde alocate au mers mai mult pe dotari si renovari. Nici planul, demarat in 2001, de dotare a spitalelor de urgenta cu puturi de adancime nu a fost finalizat. In Capitala, doar cateva din cele 42 de unitati au surse proprii de apa, necesare pentru salile de chirurgie, dezinfectie si masinile de dializa. Daca reteaua de canalizare este afectata de cutremur, capacitatea operatorie se reduce la nivelul medicinei de front.
Pentru a nu se prabusi la un cutremur mai mare de 7 grade,
48 de scoli bucurestene au nevoie rapid de consolidare
In Bucuresti, 48 de unitati scolare necesita lucrari urgente de consolidare si reabilitare a structurilor de rezistenta, in caz contrar existand riscul de a se prabusi la un cutremur mai mare de 7 grade pe scara Richter. Potrivit Inspectoratului Scolar al Capitalei, dintre cele 492 de unitati scolare bucurestene, 37 sunt construite inainte de anul 1900, iar structura lor de rezistenta e foarte slaba (structura din caramida, plansee din lemn sau beton armat si acoperisuri din lemn). Un numar de 109 scoli, licee si gradinite din Bucuresti sunt construite in perioada 1900-1940, iar 392 intre 1941-1977. Cele mai solide structuri de rezistenta le au cele 98 de cladiri scolare construite dupa cutremurul din 1977. Ele respecta standardele antiseismice, fiind realizate pe cadre de beton armat cu inchideri din zidarie sau panouri si acoperisuri terasa.
Seismul a zgaltait sistemul de urgenta
Un infarct, un accident vascular cerebral, zeci de atacuri de panica
in Capitala, medicii de la Salvare au primit 40 de apeluri in primele 10 minute dupa producerea seismului, ne-a declarat dr. Ovidiu Cismaru, directorul Serviciul de Ambulanta al Municipiului Bucuresti (SAMB). Cele mai multe solicitari au venit din partea batranilor, a cardiacilor, a celor care suferisera atacuri de panica, puseuri de tensiune ori crize de astm, pe fondul emotiilor puternice provocate de cutremur. "Am inregistrat zeci de cazuri de atacuri de panica, lesinuri, un infarct si un accident vascular cerebral. Pana la ora 2.30 reusisem sa rezolvam toate solicitarile. Pana sa putem ajunge la toate cazurile, personalul de la Salvare a consiliat pacientii prin telefon", a mai spus directorul SAMB. Medicii de la Salvare au avut de furca insa cu o echipa de interventie de la Electrica. Medicii spun ca la o jumatate de ora dupa cutremur, echipa de la Electrica a venit sa-i anunte ca vor intrerupe curentul pentru o verificare de rutina programata in zona. Pana la urma, angajatii Electrica au fost convinsi sa plece si sa amane lucrarea. Medicii de la Salvarea din Capitala au mai spus ca singurii care s-au interesat daca exista victime au fost ziaristii si primarul Bucurestiului. Angajatii de la Salvare spun ca au resurse insuficiente chiar si pentru solicitarile de zi cu zi si le-ar fi fost foarte greu sa faca fata unui cutremur care s-ar fi soldat cu victime.
Comunicarea in situatii de urgenta foloseste un sistem invechit si neperformant
Cei care au avut nevoie urgenta de Salvare nu au putut apela Serviciul de Ambulanta, din cauza ca liniile telefonice au fost suprasolicitate. Multi s-au speriat, crezand ca seismul a afectat centralele telefonice. Retelele civile sunt proiectate sa permita unui abonat din zece angajarea unor convorbiri telefonice simultane. Acest lucru nu inseamna ca nu mai functioneaza centrala, ci doar ca s-a atins numarul maxim de apeluri care pot fi preluate. De Revelion sau Paste, cand oamenii suna pentru a se felicita reciproc, se intampla acelasi lucru. Retelele publice ale institutiilor statului, cu rol vital in astfel de evenimente, sunt insa din start proiectate sa deserveasca un numar de zece ori mai mare de abonati decat se foloseste in realitate. in cazul acestor retele, sunt dublate caile de comunicare. Daca o retea a cazut intr-un anumit punct, exista circuite alternative prin care poate ajunge semnalul la un terminal sau altul, pentru ca ambulantele sau pompierii sa poata fi apelati. in unele tari exista chiar legi prin care, in caz de dezastru, este posibila doar apelarea serviciului 112. In Romania, primele telefoane mobile care au intrat pe piata aveau inclus in memorie numarul de urgenta 112. Mai mult, acest numar se putea apela chiar daca in telefon nu exista o cartela SIM sau nu era platit abonamentul. in cazul cutremurului din 1977, actiunile de salvare au durat foarte mult timp. "Pentru ca nu existau sisteme de comunicare, cateva ambulante patrulau prin oras. Mai intai, identificau locurile in care erau potentiale victime sau blocuri daramate. Apoi se intorceau la statie, unde anuntau ce au vazut si apoi dispeceratul trimitea echipele la actiunile de salvare", povesteste presedintele Asociatiei Serviciilor de Ambulanta din Romania, Mircea Oprisan. Nici in momentul de fata in Romania nu exista un sistem de comunicare destinat serviciilor de urgenta si care sa acopere intreaga tara. Sistemul folosit de toate tarile europene cu exceptia Frantei este celebrul modelul TETRA. Romania este singura tara care mai foloseste sistemul TETRAPOL. Acesta este echivalentul sistemului SECAM pentru televizoarele color, care putea fi gasit doar pe aparatele produse in Hexagon. Sistemul european TETRA este proiectat pentru a putea fi folosit simultan de sute de mii de terminale. in schimb, la TETRAPOL pot fi conectate doar 15.000 de statii. in momentele de suprasolicitare, sistemul se blocheaza, cum s-a intamplat in cazul vizitei Papei, de exemplu. Cehia, Ungaria si restul tarilor din jur, chiar si Serbia, au renuntat la TETRAPOL, inlocuindu-l cu TETRA, Romania fiind singura tara care nu a luat inca o decizie in acest sens.
La Iasi,
Cutremurul a fost insotit de un vuiet teribil
"Vinovat" a fost un cazan de la CET
Cutremurul de miercuri spre joi a panicat buna parte din locuitorii Iasiului, mai ales ca puternicele trepidatii au fost insotite de un vuiet teribil. Zgomotul prelung a fost auzit in timpul si dupa potolirea miscarilor telurice. Vuietul insa a fost de la CET. "In mod automat, la aparitia seismelor, supapele de siguranta se deschid, pentru a proteja cazanul care produce abur. Asemenea declansari sunt foarte rare", ne-a explicat Ovidiu Mahaiuc, purtatorul de cuvant al CET. In multe cartiere, zgaltaitul si huruitul au fost insotite fie de intreruperea curentului electric, fie de sistarea difuzarii posturilor tv prin retelele de cablu. De spaima unor replici ale seismului, iesenii care locuiesc in cladiri mai vechi au iesit in strada, unde au dat de ceata densa, bezna si frig. Majoritatea, insa, au preferat sa stea in case. Au fost si persoane care s-au adapostit in masini sau au plecat cu autovehiculele la periferia urbei, in zone fara constructii. Deloc linistiti au fost studentii de la Campusul "Tudor Vladimirescu", care au misunat in jurul caminelor, aglomerand campusul. Reteaua de telefonie fixa a clacat, in vreme ce retelele de telefonie mobila au fost supraaglomerate zeci de minute. Apelurile primite pana la ora 1 la Serviciul de Ambulanta au fost in special de la cardiaci, dar nu s-au inregistrat cazuri grave ori decese. Pagubele materiale nu sunt insemnate. S-au sesizat noi fisuri ale peretilor sau bucati de tencuiala si var cazute pe suprafete mici in sediile Prefecturii si Primariei (Palatul Roznovanu) si, dupa cum era de asteptat, in Palatul Culturii. Si cateva cladiri seculare de pe o strada istorica a urbei, Cuza Voda, au fost usor afectate de seism, ca si cateva cladiri "preistorice" din incinta Spitalului "Sfantul Spiridon". Cea mai subreda cladire din Iasi, un monument arhitectonic abandonat de cativa ani - Biserica Armeana - a rezistat si acestui cutremur.
La Barlad
Trei familii - evacuate dintr-o casa avariata
Trei familii de rromi, compuse din 25 de persoane, au fost evacuate, ieri dimineata, dintr-un imobil din Barlad, serios avariat de cutremurul de noaptea trecuta. Casa in care locuiau cele trei familii era avariata de la cutremurele anterioare, iar in urma seismului din noaptea de miercuri spre joi unul dintre pereti s-a daramat. "Autoritatile locale au luat masurile ce se impuneau si au evacuat familiile din locuinta respectiva. Din fericire, nici o persoana nu a fost ranita astfel incat sa necesite spitalizarea", a declarat Ioan Tibulca, prefectul judetului Vaslui. Cele trei familii au primit repartitie in regim de urgenta de la Primaria Barlad intr-un bloc construit din fondurile ANL. Toate cele 25 de persoane locuiesc in doua camere din blocul respectiv.
La Brasov - un tavan prabusit si cateva zeci de apeluri la Ambulanta
Resimtit serios si la Brasov, cutremurul de miercuri noapte a avut drept urmare doar sporadice iesiri in strada ale celor speriati de cele cateva secunde de zdruncinaturi. Retelele de apa, canalizare, gaz metan, telefonie si electricitate nu au suferit nici cea mai mica stricaciune, singura paguba semnalata fiind prabusirea partiala a tavanului unei camere dintr-o casa din Sacele, ai carei proprietari dormeau, din fericire, intr-o alta incapere. Imediat dupa cutremur, Ambulanta a fost asaltata timp de circa o jumatate de ora, de cateva zeci de apeluri telefonice, anuntand crize cardiace ori accese de panica, dupa care situatia a revenit rapid la normal.
Doar o zecime din necesarul de saange, acoperit in cazul unui seism ca in 1977
Cutremurul catastrofal din '77 s-a soldat cu peste 1.600 de morti si peste 11.000 de raniti. In acel moment s-a actionat ca pe front: Spitalul de Urgenta a fost inchis, existand riscul sa cada peste bolnavi. Clinicile de chirurgie erau supraaglomerate si nu era timp pentru proceduri complexe, membrele zdrobite fiind amputate. Procedurile laborioase sunt evident preferate, pentru ca mentin integritatea ranitilor, dar necesita mult sange. In 1977, au avut nevoie de sange 500 de bucuresteni. Centrul de Transfuzie din Capitala trimite catre spitale intre 100 si 200 de pungi de sange in fiecare zi. Si asa, cererile de sange nu sunt acoperite, iar un stoc-tampon nu exista. In cazul unui cutremur asemanator cu cel din '77, cererea de sange ar fi dubla, la un numar similar de victime, iar ceea ce exista la centru abia ar acoperi o zecime din necesar. Chiar daca populatia ar veni sa doneze, testarea si prelucrarea sangelui ar putea dura pana la 24 de ore. Si asa, riscul de a "nimeri" un donator aflat in perioada de fereastra a infectiei cu HIV, cand testele nu deceleaza boala, creste foarte mult la cei care nu sunt in sistemul standard de donare. "Testele de siguranta a sangelui dureaza. Nu putem da drumul unei pungi de sange inainte de a efectua aceste teste pentru depistarea hepatitei A, B, C, sifilis si a infectiei HIV", ne-a declarat dr. Mihaela Hoinarescu, directorul Centrului de Transfuzie din Capitala. Medicii de la centru fac apel la populatie sa vina sa doneze sange, chiar si sambata, pentru ca se lucreaza in cadrul institutiei, pentru a mari rezervele. La randul sau, prof. dr. Mircea Cinteza, presedintele Colegiul Medicilor din Romania, a spus: "In caz de dezastru, nu este posibil ca transfuzia la un ranit sa se faca imediat dupa ce a fost recoltat sangele de la donator. Exista un risc foarte mare de transmitere a hepatitei prin transfuzie si nu exista nici o prevedere legala care sa specifice ca se poate da sange direct de la donator la ranit. Ca urmare, medicul nu are voie sa faca o astfel de manevra. Exista anumite proceduri disperate care pot mentine ranitul cateva ore in viata pana ajung primele pungi de sange", a explicat prof. dr. Cinteza. Medicii militari spun ca, in caz de dezastre, exista si o alta varianta, de autotransfuzie cu sangele ranitului. Astfel, sangele din torace sau din alte zone, chiar si din intestine, se autotransfuzeaza, urmand ca antibioticele sa previna septicemia. Unii medici isi amintesc ca dupa cutremurul din '77, la Centrul de transfuzie din Capitala erau cozi interminabile, bucurestenii venind in numar mare, zi si noapte, sa doneze sange. Pe vremea aceea, insa, virusul hepatitic tip C nu se descoperise, iar de infectia cu HIV nu se stia.