Șoselele montane care se opresc în sălbăticie, repere turistice. Unde se află Transvâlcan, drumul uitat din Carpați VIDEO
0Valea Jiului din Hunedoara impresionează prin relieful ei și numeroasele monumente ale naturii, însă turiștii care ajung să o exploreze cu mașina pot avea surpriza ca drumurile pe care pornesc să se înfunde în mijlocul sălbăticiei, deși doar câțiva kilometri le despart de localitățile din Gorj.
Cele șase orașe din Valea Jiului, Hunedoara, au împreună peste 100.000 de locuitori, cu o treime mai puțini decât la începutul anilor ‘90, când regiunea urbană din sudul județului Hunedoara reprezenta cel mai mare centru minier din România.
Minele și uzinele miniere unde în urmă cu trei decenii munceau aproape 40.000 de oameni au fost închise pe rând, iar orașele Văii Jiului s-au depopulat treptat. În prezent, mai puțin de 2.000 de localnici muncesc în minerit. Însă cei rămași au fost copleșiți de-a lungul timpului cu promisiuni ale autorităților și politicienilor despre dezvoltarea zonei prin turism.
Locuitorii orașelor din Valea jiului au motive de mândrie: regiunea minieră traversată de apele Jiului de Est - izvorât din Masivul Parâng - și ale Jiului de Vest, care coboară din Retezatul Mic, cu numeroase pârâuri de munte, afluenți ai acestora, este ofertantă ca relief.
Din orașele miniere, călătorii pot urca fără prea mari eforturi în munții Vâlcan, Parâng, Retezat și Șureanu, se pot avânta în sălbăticia cheilor Buții, Crivadiei și ale Jiețului, ori se pot aventura în Defileul Jiului, și pe drumurile de munte ale momârlanilor (locuitorii vechilor sate din Valea Jiului) care trec prin Pasul Vâlcan, Pasul Merișor - Dealul Babii și Pasul Jiu - Cerna de pe valea Jiului de Vest.
Drumuri modernizate, până la limita județului Hunedoara
Deși au fost modernizate în ultimii ani, mai multe drumuri din Valea Jiului, menite să scoată din izolare orașele miniere se opresc în sălbăticie, la limita județelor Hunedoara și Gorj.
Uneori turiștii se orientează după aplicațiile de GPS și ajung astfel la capătul lor, însă nu își pot continua călătoria spre localitățile din județul Gorj.
Defileul Jiului din Hunedoara a rămas principala legătură între cele două județe învecinate și, totodată traseul spectaculos de peste 30 de kilometri prin munți, traversat de o șosea modernă și de calea ferată, care leagă regiunile istorice ale Ardealului și Olteniei.
Alte două drumuri secundare spre Gorj au rămas asfaltate doar până la ieșirea din județul Hunedoara, iar un alt drum intrat recent în șantier, se va opri și el în mijlocul pădurii.
Drumul spre Cheile Sohofolului, modernizat parțial
Lucrările de modernizare a Drumului Judeţean 672 C, de la barajul Valea de Peşti până la limita judeţului Hunedoara, cu judeţul Gorj au început în vara anului 2024.
Investiția derulată de Consiliul Județean Hunedoara se ridică la 48 de milioane de lei, fonduri atrase prin Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”, și vizează modernizarea a cinci kilometri de drum, pietruit în prezent, începând de la barajul Valea de Peşti din Hunedoara, spre Cheile Sohodolului din județul Gorj.
Drumul Judeţean porneşte 672 C are o lungime totală de 37 de kilometri, dintre care 31 de kilometri sunt în judeţul Gorj.
În Gorj, drumul este asfaltat începând în comuna Runcu, și de la marginea ei până în Cheile Sohodolului, iar recent un sector de peste cinci kilometri al drumului a intrat în șantier, urmând să fie modernizat.
Din Cheile Sohodolului spre Valea de Pești din Hunedoara, traseul continuă pe un drum de pământ și piatră, ce urcă lin, traversând o pădure densă de foioase și rășnioase. Drumul forestier care traversează rezervația Cheile Sohodolului ajunge la aproape 1.000 de metri altitudine, înainte de a coborî în județul Hunedoara, la barajul valea de Pești.
„Rezervația naturală întinsă pe o suprafață de 350 hectare a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000. Reprezintă o zonă de chei săpate în calcare cretacice de apele pârâului Sohodol, cu forme diversificate de relief (doline, canioane, lapiezuri, avene, peșteri, abrupruri stâncoase), cu floră și faună specifică Meridionalilor”, informa Primăria comunei Runcu.
Odată cu modernizarea celor două sectoare ale drumului județean, de la capetele din Hunedoara și Gorj ale acestuia, vor mai rămâne peste 20 de kilometri de drum forestier, în judeșul Gorj, pe care turiștii le vor avea de parcurs, dacă vor să exploreze ținutul.
DN 66A se înfundă la poalele Retezatului Mic
Modenizat în anii 2000, Drumul Național 66A care traversează Valea Jiului de Vest, cu orașele Aninoasa, Vulcan, Lupeni și Uricani, a fost asfaltat atunci pe un sector de circa 20 de kilometri între Uricani și Câmpușel - un vechi canton silvic de la poalele Retezatului Mic.
De la Câmpușel (video), locul de la izvoarele Jiului de Vest, aflat la limita județelor Hunedoara și Gorj, drumul nu mai este practicabil. Șoseaua este continuată de un drum forestier care urcă prin pasul Jiul Cerna, intrând astfel în Parcul Național Domogled Valea Cernei.
„Între kilometrul 50 si kilometrul 59, drumul este momentan impracticabil”, arată reprezentanții Parcului Național Domogled Valea Cernei.
În 2019, Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a scos la licitaţie publică proiectarea şi construcţia Drumului de legătură DN 66A km 47+600 – 66+204 Câmpu lui Neag – Cerna, care ar fi adăugat încă 20 de kilometri de șosea modernă traseului dintre Valea Jiului și Băile Herculane.
Realizarea celor 20 de kilometri de şosea montană se ridica la peste 240 de milioane de lei, însă licitaţia a fost anulată pentru că până la data limită de depunere a cererilor de participare la licitaţie niciun constructor nu a depus oferte.
Din 2019, proiectul nu a mai fost scos la licitaţie publică. Realizarea celor 20 de kilometri de șosea, blocată în anii 2000, după protestele unor organizații ecologiste, ar fi legat Valea Jiului, pe o nouă lisea, de județele Gorj și Caraș-Severin.
Drumul prin Pasul Vâlcan se oprește în vârf de munte
În ultimul deceniu, au fost modernizați opt kilometri din Drumul Județean 664, care leagă judeţele Hunedoara şi Gorj prin Pasul Vâlcan (1621 metri), însă asfaltarea lui s-a oprit pe munte, la limita celor două judeţe, într-un loc în care se află monumentele închinate eroilor Primului Război Mondial.
De aici, șoseaua numită „Transvâlcan” (video) continuă pe alți circa 15 kilometri de drum de pământ și piatră până în localitatea gorjeană Schela. În ciuda promisiunilor, autorităţile din Gorj nu au continuat proiectul de modernizare a şoselei denumită
Șoseaua Transvâlcan are mai multe repere istorice. O porţiune a sa a fost un drum dacic, pe care au trecut romanii când au invadat aceste teritorii.
De asemenea, în anul 1600, pe aici a trecut Mihai Viteazul în drumul său spre Viena. O legendă arată că în locul Poiana lui Mihai, calul său a murit din cauza efortului, astfel că Mihai Viteazul şi-a continuat aventura pe jos, prin Pasul Vulcan.
O statuie ecvestră a voievodului muntean, amplasată în zona turistică a Pasului Vulcan, aminteşte de legenda lui Mihai Viteazul. O altă legendă, promovată de autorităţile locale din Valea Jiului spune că în Pasul Vulcan ar fi existat Castelul din Carpaţi, locul misterios descris de celebrul scriitor Jules Verne.
În anii Primului Război Mondial în Pasul Vulcan s-au dat lupte crâncene soldate cu sute de victime. Pe marginea drumului încă mai pot fi văzute tranşeele săpate în anii războiului.
Drumul urcă abrupt din orașul Vulcan, traversând cona de agrement Pasul Vâlcan, unde turiștii pot ajunge și cu telegondola.
Se încarcă comentariile...
