Drumul spectaculos din Pasul Vulcan, o nouă Transalpina. Cât a rămas de asfaltat din ruta poştalioanelor VIDEO
0
Autorităţile vor să transforme un vechi drum al poştalioanelor, care pornea din Ţara Haţegului şi traversa Pasul Vulcan, într-o atracţie turistică.
Mai puţin de 12 kilometri au rămas neasfaltaţi şi aproape impracticabili din vechiul drum al poştalioanelor, care trecea prin Pasul Vulcan, una dintre trecătorile Ardeal şi Oltenia.
GALERIE FOTO - DRUMUL POŞTALIOANELOR
VIDEO - DRMUL PASUL VULCAN - VULCAN
În ultimii ani, a fost modernizat sectorul dintre Vulcan şi Pasul Vulcan, de circa opt kilometri, şi, mai recent, drumul dintre Merişor şi Vulcan, de circa 13 kilometri, ultimele lucrări, în Vulcan, fiind finalizate în acest an.
Drumul Marmurei, scurtătura prin munţi între Hunedoara şi Caraş-Severin VIDEO
Drumul din Pasul Vulcan, numit şi drumul poştalioanelor, a avut o importanţă strategică în secolele trecute. Autorităţile din Vulcan vor să îl transforme în şosea turistică, însă mai au de aşteptat până când şoferii vor putea circula în condiţii normale pe drumul de munte.
„Drumul poştalioanelor, aşa cum era denumit în trecut, este asfaltat de la Merişor, prin Vulcan şi Pasul Vulcan până la limita judeţului Hunedoara cu judeţul Gorj. De acolo, se poate coborî spre Schela cu maşini 4 x 4. Am văzut însă şi şoferi care s-au aventurat cu autoturisme pe acest sector, dar e riscant, mai ales pe câteva dintre pante, unde drumul este stricat şi de scurgerile de pe versanţi în urma ploilor”, spune Cristian Merişanu.
Pasul Vulcan. VIDEO: ADEVĂRUL
În perioada următoare, potrivit primarului din Vulcan, în mai multe locuri de pe vechiul drum al poştalioanelor vor fi amplasate panouri turistice, cu informaţii despre istoria lui şi a zonei traversate.
„Centura momârlanilor”, asfaltată
Vechiul drum al poştalioanelor porneşte din satul Merişor, unde se intersectează cu Drumul Naţional 66 Simeria – Petroşani. Până la intarea în Vulcan, este drum judeţean (DJ 666) şi a fost modernizat în ultimii ani. Şoferii care se aventurează pe noua şosea cotesc la dreapta, apoi traversează satele Merişor şi Dealul Babii din ţinutul momârlanilor, urcând până la cota 900 de metri.
De pe crestele acoperite cu pădure, coboară apoi spre Vulcan, trecând prin vechea colonie muncitorească – locul unui fost lagăr al prizonierilor sovietici din Al Doilea Război Mondial – şi prin faţa Exploatării Miniere Vulcan. La capătul său, drumul se intersectează cu DN 66 A Petroşani – Uricani.
DJ 666 Vulcan - Dealu babii - Merişor. VIDEO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
DJ 666 scurtează, astfel, cu 15 kilometri şi cu circa 20 de minute de mers cu maşina traseul dintre oraşele Haţeg şi Vulcan, faţă de ruta clasică pe Drumul Naţional 66, care mai traversează localităţile Băniţa, Petroşani şi Aninoasa. De asemenea, drumul scoate din izolare cătunele risipite din munţi şi cartierul mărginaş al Vulcanului, oferindu-le călătorilor câteva privelişti spectaculoase.
Opt kilometri asfaltaţi între Vulcan şi Pasul Vulcan
Din intersecţia cu DN 66 A, vechiul traseu al poştalioanelor urcă prin Pasul Vulcan, traversează crestele masivului Vâlcan şi coboară în judeţul Gorj în comuna Schela, aflată la circa 20 de kilometri de municipiul Târgu Jiu. Drumul este asfaltat până la intrarea în judeţul vecin, pe o culme aflată la peste 1.600 de metri altitudine, unde călătorii găsesc mai multe monumente ridicate în cinstea eroilor români din Primul Război Mondial şi urmele tranşeelor săpate de români în urmă cu peste un secol.
Şoseaua din Pasul Vulcan. ADEVĂRUL
Din trecătoarea Carpaţilor, unde coboară în judeţul Gorj, şoseaua, căreia localnicii i-au spus „Transvâlcan” este continuată de un drum de piatră, impracticabil pe mai multe porţiuni. Au mai rămas circa 12 kilometri de asfaltat din „drumul poştalioanelor”, până în localitatea Schela din judeţul Gorj, însă în ciuda promisiunilor din ultimii ani ale autorităţilor, modernizarea ultimului sector nu a mai avut loc. Pentru localnicii din Valea Jiului, legătura rutieră prin Pasul Vulcan cu judeţul Gorj ar reprezenta o şansă de dezvoltare a zonei, spune primarul municipiului Vulcan, Cristian Merişanu.
Drumul istoric din Pasul Vulcan
Drumul care traversează Pasul Vulcan are o istorie impresionantă. În Antichitate, trecătoarea din munţii Vâlcan (de la cota 1.621 metri) care leagă Valea Jiului şi Ţara Haţegului de Oltenia ar fi fost folosită de o parte a legiunilor romane pentru a ajunge în inima Daciei, la Sarmizegetusa Regia.
În anul 1600, Mihai Viteazul a traversat Pasul Vulcan pentru a ajunge în Viena, iar potrivit legendei, în locul numit Poiana lui Mihai, voievodului i-ar fi murit calul din cauza efortului.
În anul 1788, în timpul unei invazii, turcii au reuşit să pătrundă prin Pasul Vulcan în Ţara Haţegului, unde au pustiit satele şi au luat prizonieri. În secolul al XIX-lea, locul a fost amintit de Jules Verne, în romanul său „Castelul din Carpaţi”. În Pasul Vâlcan s-ar fi aflat misteriosul castel, menţionat în celebrul roman de ficţiune.
În urmă cu peste un secol şi jumătate, Vulcan era cea mai dezvoltată aşezare din Valea Jiului, iar actualul drum judeţean era folosit ca rută a poştalioanelor care traversau Pasul Vulcan, din sudul ţării şi coborau în Ardeal. Tot atunci, calea ferată a cărbunelui era proiectată pe ruta Simeria – Vulcan.
Planurile iniţiale ale constructorilor au fost schimbate, din cauza pantelor pe care trebuiau să le străbată trenurile începând din zona Crivadia, astfel că a fost aleasă ruta actuală a căii ferate Simeria – Băniţa – Petroşani. Constructorii căii ferate au ales un traseu mai accesibil spre Valea Jiului, prin Petroşani, iar în deceniile care au urmat, vechea trecătoare din munţii Vâlcan a devenit o rută secundară.
În toamna anului 1916, în Pasul Vâlcan şi în Defileul Jiului, s-au dat luptele cumplite dintre armatele română şi cele germane şi austro-ungare, care forţau intrarea în Transilvania. De atunci datează tranşeele de pe culmile Vâlcanului.
După Primul Război Mondial, odată cu realizarea drumului şi căii ferate prin Defileul Jiului, Pasul Vâlcan şi-a pierdut importanţa strategică, însă a rămas un loc istoric şi o zonă turistică ofertantă.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
