Video Călătorie în locurile minunate din Munții Parâng, pe drumurile care străbat Carpații VIDEO
0Traversați de cea mai înaltă șosea din România, Munții Parâng oferă oaspeților săi numeroase atracții turistice, unele accesibile cu mașina. Dar pentru a descoperi cele mai spectaculoase locuri din masiv, turiștii trebuie să depună eforturi suplimentare.
Masivul Parâng se întinde pe mai mult 5.000 de kilometri pătrați în Carpații Meridionali și a primit numele de cel mai înalt vârf al său, Parângul Mare, de 2.519 metri.
Masivul cuprinde munții Parângului, Căpățânii, Lotrului, Cindrel și Șureanu, aflați pe raza județelor Hunedoara, Gorj și Vâlcea și mărginiți de râurile Olt, Jiu și Strei și de afluenții acestora, care îi despart de Munții Retezat, Vâlcan și Poiana Ruscă.
Munții Parâng, cunde se află cele mai impunătoare vârfuri ale masivului, se întind la răsărit de Valea Jiului, nu departe de orașele Petroșani și Petrila.
Ei se disting în lanțul muntos al Carpaților sudici prin numeroasele creste montane stâncoase, sub care se găsesc circurile glaciare – așa numitele căldări, cu pereții aproape verticali, în interiorul cărora se aflau în trecut calotele ghețarilor.
Rețeaua hidrografă a Munților Parâng este bogată, iar cel mai important râul al acestora este Jiul. Însă în zona alpină a munților care depășesc altitudini de peste 2.500 de metri se găsesc cel puțin 20 de lacuri glaciare
Cascadele, peșterile, peşterile, cheile, pădurile şi apele sale îl fac atractiv pentru turiști, însă cele mai spectaculoase locuri din masiv sunt vârfurile sale. Parângul Mare atinge 2.519 metri, vârfurile Gemănarea, Stoiniţa şi Cârja depăşesc 2.400 de metri, iar alte 15 creste au peste 2.300 de metri.
O mulțime de locuri atractive se înfățișează amatorilor de drumeții care pornesc pe traseele montane din Parâng.
Adevărul prezintă câteva dintre ele:
Lacurile glaciare din Parâng
Lacurile glaciare din lanțul Carpaților s-au format în căldările gheţarilor preistorici, prin acumularea apei provenite din ploi şi zăpezi şi prin scurgerile izvoarelor.
La fel ca Munții Retezat din vecinătatea lor, Munții Parâng au păstrat la altitudini mari numeroase urme ale glaciațiunilor. Circurile glaciare din Parâng sunt acoperite de grohotiș, au creste abrupte și zimțate și praguri care se dezvoltă în cascade. Cele mai dezvoltate sunt Roșiile, Cârja și Câlcescu.
Pe fundul lor, călătorii găsesc cel puțin 20 de lacuri glaciare, cele mai cunoscute fiind lacurile Mija, Câlcescu, Roşiile şi Iezerul Îngheţat. Cele mai multe lacuri glaciare din Parâng se află pe versantul nordic și fac parte din bazinele hidrografice ale Jiețului și Câlcescului.
„Între lacurile aparținând bazinul Jiețului se găsesc cele mai mari și mai numeroase lacuri din masiv: Mija, Sliveiul, Roșiile și Dereșul (Ghereșul). Complexul de lacuri Câlcescu este mai sărac ca număr, dar cuprinde, în schimb, printre ele, cel mai frumos lac glaciar. Lacul Câlcescu se află la altitudinea de 1921 metri, fiind totodată unul dintre cele mai mari și mai adânci din masiv”, arată autorii monografiei Munților Parâng și Șureanu (1965).
Unul dintre traseele cele mai solicitante din Munții Pâarâng traversează căldarea glaciară Câlcescu, unde se află cele mai spectaculoase lacuri din Parâng. Traseul începe de la Cabana Parâng, pe direcţia Vârful Cârja - Vârfu Parângul Mare – Şaua Piatra Tăiată - Lacul Câlcescu - Obârşia Lotrului. A fost marcat cu bandă roşie şi poate fi parcurs în circa 12 ore.
Potecile spre înălțimile Parângului
Traseul străbate opt piscuri de peste 2.300 de metri, ajunge până la altitudinea de 2.518 metri şi coboară apoi în căldarea lacului glaciar Câlcescu. Însă Parângul oferă oaspeților săi și rute mai accesibile, care străbat locuri la fel de atractive.
Un astfel de traseu trece prin Cheile Jiețului din Hunedoara (video), pornind din Petroșani sau Petrila, și urcă apoi spre refugiul Agățat din Parâng, un popas pitoresc la 1.700 de metri altitudine.
Aflat la circa 25 de kilometri de Petrila și Petroșani, pe calea folosită de numeroși turiști pentru a ajunge la vârfurile de peste 2.300 de metri şi lacurile glaciare din masiv, refugiul Agățat a fost construit în anii ’80, pe o morenă - un bolovan uriaș rostogolit de-a lungul timpului odată cu topirea ghețarului Jiețului.
Cabana micuță de lemn, înființată pe stânca înaltă de vreo șase metri și înconjurată de pădurea de brazi falnici, oferă oaspeților săi o priveliște spectaculoasă. În apropiere, o cascadă sporește farmecul peisajului montan. După popasul de aici, călătorii își pot continua drumul spre marile înălțimi ale Parângului.
Unul dintre trasee duce spre Parângul Mare, al doilea cel mai înalt vârf montan din România. La poalele sale, căldarea Roşiile, aflată la peste 2.000 de metri oferă o priveliște deosebită.
Dincolo de farmecul său și a lacurilor glaciare, în acest ținut călătorii găsesc și câteva rămășițe ale aeronavelor care de-a lungul timpului s-au prăbușit în aici.
„Mi-au atras atenţia numeroasele resturi de avioane vechi, împrăştiate pe pajiştile alpine: de la bucăţi destul de mari din scheletul unei aeronave vechi şi din fuselaje, la obiecte mici, metalice, unele mâncate de rugină, pe care nu le-am putut identifica. Cel mai mult m-a captivat vederea unui rotor de avion despre care am aflat ulterior că s-a prăbuşit în anii ´60 – o adevărată piesă de muzeu care străjuieşte peste căldările masivului”, relata fotograful Lucian Ignat, din Hunedoara.
Urcând pe crestele care domină marile circuri glaciare ale Parângului, călătorii descoperă o panoramă uimitoare.
„De pe culmile Parângului, la ceasuri de seară, foarte adânci, ținutul Hunedoarei apare tăiat de crestele muților și de ciudate văi, măreț și sumbru ca un fund de ocean, depozitar al Sarmizegetusei și Burdigalianului (n.r. perioadă istorică de acum 20 – 15 milioane de ani), conșteint parcă de sensul fabulos al bogățiilor pe care le-a păstrat în adâncurile lui”, relata scriitorul Geo Bogza.
Transalpina, șoseaua care urcă în norii
Turiștii care vor să exploreze Munții Parâng o pot face atât pe traseele montane anevoioase datorită lungimii lor, dar și pe câteva șosele montane.
Cea mai faimoasă dintre ele, Transalpina (Drumul Național 67C), ajunge la altitudinea de peste 2.000 de metri, fiind șoseaua care atinge cele mai mari înălțimi în România.
De aproape un secol, Transalipna este folosită ca drum de legătură între ținuturile Sibiului și sudul României.
Cu timpul a devenit un drum modern, căutat de tot mai mulți călători. DN 67C străbate pe Munţii Parâng, de la Novaci (Gorj) până la Sebeş (Alba), pe o lungime de aproape 148 de kilometri. Cel mai spectaculos sector trece prin Pasul Urdele din Munții Parâng, la aproape 2.145 de metri.
Până la începutul secolului XX, drumul de munte prin trecătoarea Urdele, extrem de anevoios și periculos era folosit doar de ciobanii aflați în transhumanță și mai puțin de trupele militare antrenate pe munte.
Potecile care legau regiunea Sibiului de cea de la sud de Carpați au fost transformate într-un montan în anii ’30, odată cu înființarea primelor cabane de la Rânca. Regele Carol al doilea a inaugurat începerea lucrărilor de modernizare a traseului de creastă al Transalpinei, care ducea spre noul complex turistic.
În deceniile următoare, Transalpina și-a câștigat numele de Drumul Regelui, iar cel mai adesea era folosit de ciobani din regiunea Sibiului și de vânători.
Transalpina a fost asfaltată complet abia la sfârșitul anilor 2000, însă lucrările de modernizare a șoselei montane nu sunt finalizate în unele porțiuni. Deși rămâne deschisă doar câteva luni pe an, este tot mai căutată amatorii de călătorii.
Defileul Jiului - trecătoarea din Carpați
Câteva dintre văile de la poalele Parângului sunt și ele străbătute de șosele spectaculoase. Modernizat în ultimii ani, Drumul Național 66 care traversează Defileul Jiului a devenit una dintre cele mai atractive rute din România.
Defileul Jiului începe de marginea municipiului Petroșani din Hunedoara, unde apele și-au făcut loc prin valea adâncă a munților și continuă pe un traseu sinuos, de peste 30 de kilometri spre sudul României, până la intrarea în orașul Bumbești Jiu, din județul Gorj.
De-a lungul timpului, Defileul Jiului a reprezentat o cale de comunicație vitală pentru locuitorii aflați de-o parte și de cealaltă a Munților Carpați, în Ardeal și ținuturile Olteniei, chiar dacă drumul prin munți a fost adesea extrem de primejdios. În ultimele două secole, oamenii au făcut eforturi mari pentru a „îmblânzi” forțele naturii din Defileul Jiului.
Stâncile de pe marginea drumului care urmează cursul Jiului au fost dăltuite și dinamitate, iar versanții au fost cimentați, străpunși de tuneluri și acoperiți cu plase în nenumărate locuri, pentru a diminua pericolul prăbușirilor pietrelor și pentru a face loc șoselei și căii ferate.
Căderile de bolovani și arbori, unele de la aproape 200 de metri deasupra șoselei, au continuat să se manifeste frecvent și să facă victime - cea mai recentă, în toamna anului 2022 -, iar riscul accidentelor nu a putut fi îndepărtat complet.
În ultimii cinci ani, lucrările de modernizare din Defileul Jiului, pe Drumul Național 66, au reconfigurat traseul spectaculos al rutei din munți și au făcut-o mai accesibilă și mai sigură.
Podurile și podețele au fost reabilitate, versanții au fost armați cu plase de oțel în zonele vulnerabile, pe toată lungimea șoselei au fost montate parapete metalice pentru a reduce riscul ca mașinile să ajungă în râu, unele zone de curbe au fost lărgite după ce constructorii au fost nevoiți să dinamiteze porțiuni din munți, au fost construite poduri noi, renunțându-se la unele construcții nesigure.
Șoseaua din Defileul Jiului a devenit mai atractivă pentru turiști, iar pe lângă traseul ei spectaculos prin munți, le oferă călătorilor și câteva repere istorice.
Cel mai căutat loc de pe Defileul Jiului este Mănăstirea Lainici din Hunedoara, clădită și pictată în urmă cu două secole, în prezent una dintre puținele așezări omenești de pe traseul din munți.
Stațiunea montană Parâng
Locul de unde pornesc cele mai aglomerate poteci spre înălțimile Parângului este stațiunea montană Parâng, înființată în anii ‘70, la zece kilometri de Petroșani și Petrila.
Atunci au fost construite primele cabane turistice din Parâng, dar și vechiul telescaun al stațiunii, care urca până în zona alpină, la complexul sportiv IEFS, aflat la cota 1.740 de metri.
Numărul cabanelor din zona turistică Parâng depășește în prezent 200, iar șirul construcțiilor s-a extins în jurul vechii cabane a sportivilor, pe marginea pârtiilor de schi cu o lungime totală de peste opt kilometri.
O șosea modernizată în ultimii ani leagă zona de la poalele Parângului de stațiune, însă turiștii pot urca aici și cu telescaunul.
Din stațiune, călătorii pot urca spre crestele Parângului pe traseul ce străbate Vârful Parângul Mic (2.074 metri), Refugiul Cârja - Vârful Cârja (2.405 metri), Vârful Gemănarea (2.426 meti) și Vârful Parângul Mare (2.519 metri).
Se încarcă comentariile...
