De ce este imposibil ca Transalpina și Transfăgărășan să fie deschise permanent. O nouă schimbare FOTO

0
Publicat:

Transfăgărășan (DN7C) și Transalpina (DN67C) sunt cele mai cunoscute și spectaculoase șosele montane din România, dar care iarna sunt închise total traficului rutier.  Acest lucru este pe cale să se schimbe parțial, așa încât cele două drumuri să rămână deschise cât mai mult timp posibil.

Transalpina și Transfăgărășan cele mai frumoase și cunoscute drumuri montane din România Colaj
Transalpina și Transfăgărășan cele mai frumoase și cunoscute drumuri montane din România Colaj

Printr-un proiect de ordin comun al Ministerului Transporturilor și al Ministerului de Interne se intenționează ca aceste tronsoane rutiere peste Carpații Meridionali, care leagă Muntenia, respectiv Oltenia, de Transilvania, să rămână deschise temporar și pe timpul iernii (VEZI GALERIA FOTO).

Un reprezentant al drumarilor a explicat pentru „Adevărul” de ce e imposibil ca Transalpina și Transfăgărășan să fie funcționale tot timpul anului și de ce se poartă negocieri în premieră doar pentru redeschiderea lor temporară sau prelungirea perioadei de exploatare, dar și în ce condiții se poate realiza acest lucru.

„În vârful muntelui, într-o zi poți să treci prin toate cele patru anotimpuri”

La finele săptămânii trecute, Ministerul Transporturilor a publicat pe site-ul instituției un proiect de ordin ce prevede modificarea normativului de funcționare a celor două șosele montane. Proiectul este la stadiul de fezabilitate, Consiliul Tehnico - Economic al CNAIR (Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere) și-a dat acordul, iar consultanța publică, cu propuneri, sugestii și recomandări, s-a încheiat în primele zile ale lunii decembrie 2023.

În text documentului se menționează: „Având în vedere modificările climaterice din ultimii ani (temperaturile ridicate)... ce au dus la mărirea perioadei în care sectoarele de drumuri montane DN 7C - Transfăgărășan, km 104+000 (Piscu Negru) - km 130+800 (Cabana Bâlea Cascadă) și DN 67C - Transalpina, km 34+800 (Rânca) - km 79+200 (Curpăt) au fost deschise circulației rutiere, s-a identificat necesitatea modificării Normativului privind circulația rutieră pe drumurile montane...”.

Inițiativa ar reprezenta o gură de oxigen pentru turismul din România. Transfăgărășan și Transalpina se închideau și se deschideau, până în urmă cu trei ani, la date fixe (30 octombrie și 1 iulie), indiferent de vreme. Presiunea exercitată de hotelierii din zonă, în principal, a determinat modificarea regulamentului de exploatare astfel încât închiderea tronsoanelor de la altitudini mari să fie mai flexibilă. Iar acum se ia în calcul și posibilitatea ca cele două tronsoane să fie funcționale o perioadă și mai mare de timp.

Doar că specialiștii atrag atenția că exploatarea acestor șosele nu poate fi făcută oricând, oricum și în orice condiții.

„În vârful muntelui instaurarea fenomenelor meteo se face mult mai rapid. Într-o zi poți să treci prin toate cele patru anotimpuri. Sunt greu sau imposibil de prevăzut”, a explicat Robert Elekes, purtătorul de cuvânt al Direcției Regionale de Drumuri și Poduri (DRDP) Brașov, instituție care gestionează porțiunea dinspre Sibiu a celui mai cunoscut drum românesc.

„Prelungirea perioadei de exploatare se poate realiza în anumite condiții”

O decizie privind redeschiderea temporară nu poate fi luată până nu se știe exact de ce anume este nevoie, mai ales că e vorba despre o investiție atât de mare și de importantă, a mai menționat reprezentantul drumarilor: „Trebuie să ținem cont și de faptul că Transfăgărășan, în cazul nostru, nu a fost construit ca să fie deschis tot anul. A fost un drum construit de militari cu metode militare, printre care și dinamitarea muntelui ale cărei efecte se văd și astăzi (căderile de pietre / bolovani - n.red.)”. .

În plus, chiar și pregătirile care se fac de fiecare dată pentru închiderea unor astfel de trasee montane sunt de durată: „Se poate realiza prelungirea perioadei de exploatare sau redeschiderea temporară, dar trebuie să se țină cont de niște lucruri. În momentul în care se închide Transfăgărășan, spre exemplu, sunt foarte multe elemente, ce țin de siguranța drumului, care se demontează, precum parapetul, semnalizarea rutieră, balustrada, indicatoarele...”. Iar acest lucru se întâmplă pentru că în golul alpin nu există pădure care să protejeze infrastructura rutieră.

„Redeschiderea circulației, posibilă doar la începutul sezonului rece”

S-a realizat chiar și un studiu din care reiese că în ultimii cinci ani, cel puțin, iarna s-a decalat: „Personal, am realizat o analiză pe baza informațiilor pe care le avem, din care a reieșit că în martie și aprilie avem dublu de zile cu zăpadă față de noiembrie – decembrieAnul acesta, în schimb, am avut mult mai devreme parte de ninsori, față de anii trecuți”.

De aceea, mai spune specialistul: „Redeschiderea sau prelungirea circulației, în condițiile actuale, poate fi posibilă doar la începutul sezonului rece și exclusă la final când nămeții de pe drum și pe versanți sunt de cinci – șapte metri. Și oricum, dacă terminăm mai repede cu deszăpezirea, se dă drumul și la circulație”.

În ultimii trei ani, cam de fiecare dată, circulația s-a închis cu aproximativ două săptămâni mai târziu decât termenul oficial și s-a deschis cu două săptămâni mai devreme (15 iunie în loc de 1 iulie).

„Închidem în momentul în care chiar sunt condiții meteo nefavorabile și nu se mai poate garanta siguranța turiștilor și nici chiar a drumarilor”, a recunoscut Robert Elekes.

„Ar trebui să îngropăm zona în cabluri, plase, betoane și asfalt”

Acesta a opinat și că o redeschidere temporară a drumurilor montane, dar pe o perioadă cât mai mare a anului ar presupune modificarea fundamentală a peisajului: „Este o părere strict personală că pentru a circula cât mai mult timp, și nici atunci nu este garantat că vom putea ține deschis tot timpul anului, ar trebui să îngropăm zona în cabluri, plase, betoane și asfalt, adică să fie cu totul altceva decât ceea ce este acum. Amenajările ar trebui să fie niște intervenții brutale asupra mediului înconjurător”.

Și specialiștii susțin că traseul nu se pretează pentru a putea fi deschis în permanență.

„Chiar și în Alpi, pe timpul verii se circulă peste munte, iar pe timpul iernii prin tunelurile de sub munte”, amintește reprezentantul drumarilor.

În plus, Transalpina și Transfăgărășan nu sunt destinate traficului greu, ci doar turismului. 

Chiar și pentru redeschiderea drumurilor montane se lucrează aproximativ două luni de zile, începând cu luna mai, atât din cauza condițiilor meteo și din teren, cât și pentru că nu se poate acționa cu mai multe utilaje în același timp, pe mai multe secțiuni, dată fiind conformația terenului, deși s-a încercat și acest lucru fără sorți de izbândă.

De asemenea, fenomenele precum căderile de bolovani sau avalanșele sunt tot mai dese în ultima vreme. Un utilaj de proporții, pentru deszăpezire, a fost aruncat în prăpastie în urmă cu mai mulți ani, din cauza unei avalanșe. N-au existat victime umane datorită prezenței de spirit a muncitorilor, care au anticipat pericolul și au sărit din autovehicul înainte ca acesta să fie luat de zăpadă. Iar în luna februarie a acestui an, tot în urma unei avalanșe la Cabana Capra, din județul Argeș, 60 de turiști au rămas blocați.

„E imposibil ca Transalpina și Transfăgărășan să fie deschise de Revelion”

„Avantajul nostru, al celor care ne ocupăm de tronsonul din județul Sibiu, al Transfăgărășanului, este că practic toată zona, inclusiv cea închisă, este accesibilă și peste iarnă, pentru că de la Bâlea Cascadă se poate urca la Bâlea Lac cu telecabina. Așa că cine vrea să facă turism o poate face liniștit, poate ajunge inclusiv la Hotelul de Gheață”, a mai menționat reprezentantul DRDP.

Dar și pe acest sector sunt destul de dese căderile de bolovani de pe versanți.

„De-a lungul ultimilor ani am tot postat imagini în care zăpada era de trei ori mai mare decât utilajul de deszăpezire. O altă problemă este că zăpada nu este doar pe drum, ci și pe versanți. Chiar dacă s-ar realiza o cărare, pe mijloc, nu poți garanta că nu există nici un pericol în zonă. Pentru că acolo nimeni nu are control”,  a mai recunoscut Robert Elekes, de la DRDP Brașov.

De aceea, deocamdată cel puțin, este „imposibil ca Transalpina și Transfăgărășan să fie deschise, spre exemplu, de Revelion”

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite