Video Cel mai apreciat loc de pe Via Transilvanica: „Este cea mai dură, faină și provocatoare parte a traseului”
0În așteptarea primăverii, numeroși români și străini își fac planuri de călătorie pentru Via Transilvanica, ruta de drumeție care traversează Carpații. Unii au parcurs deja porțiuni din traseul de peste 1.400 de kilometri și au rămas uimiți de locurile descoperite.
Lansată în 2018 și completată în 2022, odată cu inaugurarea ultimelor tronsoane din Alba și Hunedoara, Via Transilvanica a devenit una dintre cele mai populare rute de drumeție din România.
Traseul său de peste 1.400 de kilometri străbate Munții Carpați, de la Mănăstirea Putna din Bucovina până la Drobeta-Turnu Severin, locul unde se află ruinele podului peste Dunăre, una dintre „minunile” Antichității.
Odată cu apropierea primăverii, tot mai mulți pasionați de drumeții își anunță planurile de călătorie pe acest traseu din natură. Printre ei se numără și numeroși străini, unii deja familiarizați cu segmente ale rutei, dornici să revină pe Via Transilvanica pentru a explora alte locuri, alții căutând pentru prima dată aventura.
Bucovina, segmentul cel mai popular de pe Via Transilvanica
Întrebați pe grupul oficial al Via Transilvanica despre segmentul din traseu pe care l-au apreciat cel mai mult, majoritatea drumeților au indicat regiunea Bucovinei. La Mănăstirea Putna a fost amplasată borna de „start” a traseului turistic, iar ruta Bucovina, cu o lungime de 136 de kilometri, îi poartă pe turiști pe dealurile care leagă regiunile Moldova și Transilvania.
„Din fața Mănăstirii Putna, drumul nostru o ia spre depresiunea Sucevița, trecând mai apoi prin Vatra Moldoviței, prin Obcinele Bucovinei către Pasul Mestecăniș din comuna Pojorâta, continuând agale spre Țara Dornelor, îmbrățișată de Munții Giumalău, Suhard și Călimani. De acolo, drumul șerpuiește pe dealuri și poieni până în Poiana Negri, cu ale ei izvoare minunate, oprindu-se la Poiana Stampei, localitate care încheie traseul din regiunea istorică Bucovina”, arată inițiatorii Via Transilvanica.
La borna 100 a Via Transilvanica se află Vatra Dornei, un alt reper al traseului turistic, apreciat de călători. Din vechea stațiune balneoclimaterică, înconjurată de Munții Bistriței, Călimani și Giumalău, călătorii fac trecerea treptată spre Ardeal, părăsind Bucovina odată cu ieșirea din Poiana Stampei.
„Am parcurs 362 de kilometri pe Via Transilvanica, iar Bucovina, în special Obcinele Bucovinei, a fost cea mai frumoasă. Sunt peisaje rare, mai ales de pe vârful pârtiei de schi din Vatra Dornei”, afirmă unul dintre excursioniști.
Pentru un alt călător, alături de Bucovina, traseul de drumeție din „Ținutul Secuiesc”, segmentul numit Terra Siculorum, care străbate locuri din județele Harghita și Covasna, a fost aproape la fel de spectaculos.
„Bucovina rămâne categoric cea mai faină, dură și provocatoare parte de pe Via Transilvanica”, adaugă altcineva.
Banatul Montan, preferat de mulți călători
Altcineva crede că toate regiunile au specificul lor atractiv, iar cei care cred că doar Bucovina ar merita vizitată greșesc.
„Eu am făcut 900 de kilometri, am ajuns până la Hobița, dar cel mai mult mi-a plăcut Bucovina. Peisaje de vis, oameni de cinci stele”, afirmă un alt român.
Banatul Montan, aflat la celălalt capăt al traseului, în sud-vestul României, intră și el în preferințele multor drumeți.
„Banatul Montan a fost și va rămâne în inima mea. Aș reveni oricând cu drag în Terra Banatica, romană și dacică”, afirmă un turist.
Inițiatorii traseului au numit acest segment Terra Banatica și l-au amenajat în Caraș-Severin, între segmentele pline de vestigii istorice „Terra Dacica”, din Alba și Hunedoara, și „Terra Romana”, ultimul de pe Via Transilvanica, din Mehedinți.
„Bucovina e frumoasă, dar Terra Romana e fantastică și ea! Și în Terra Dacica ai niște peisaje de vis în zona Fundătura Ponorului, cel puțin. Nici cu Terra Banatica nu ieși rău, deși acolo e cam multă pădure. Terra Saxonum e deosebită, mai ales prin îmbinarea satelor cu natura... Sincer, dintre toate, Ținutul de Sus e mai sărac un pic, dar nu semnificativ”, crede un alt turist.
Via Transilvanica, călătorie în inima României
Via Transilvanica traversează județele Suceava, Bistriţa-Năsăud, Mureş, Harghita, Braşov, Sibiu, Alba, Hunedoara, Caraş-Severin şi Mehedinţi, pe poteci și drumuri mai puțin circulate, care îi poartă pe călători prin locuri apreciate pentru pitorescul lor.
„Via Transilvanica unește nu doar cele zece județe prin care trece, ci și întreaga diversitate etnică, culturală, istorică și geografică a Transilvaniei și a întregii țări și, nu în ultimul rând, pe toți cei care parcurg acest traseu“, arată Tășuleasa Social, organizația nonguvernamentală care a realizat proiectul.
Bornele de andezit, sculptate individual și armonizate cu istoria și simbolurile locurilor, împodobesc Via Transilvanica, formând o galerie de artă neobișnuită, cu piese înșirate sub cerul liber la fiecare kilometru. Traseul de peste 1.400 de kilometri a fost împărțit simbolic în mai multe segmente.
Aflat în nordul României, primul dintre acestea este Bucovina, cu locurile emblematice Mănăstirea Putna și Vatra Dornei. Al doilea sector, cu o lungime de peste 250 de kilometri, a fost numit Ținutul de Sus și traversează în mare parte zona Lunca Ilvei, în județul Bistrița-Năsăud, la poalele Munților Rodnei. Orașul Bistrița este un reper al acestui traseu.
De pe valea Bistriței, traseul de drumeție coboară în Terra Siculorum („Pământul Secuilor”), traversând depresiunea Sovata–Praid și dealurile Transilvaniei. Călătorii ajung în sate secuiești și trec prin stațiunea Sovata, aflată la limita județelor Mureș și Harghita, faimoasă pentru lacurile saline.
Urmează Terra Saxonum, segmentul care traversează centrul Transilvaniei prin cele mai pitorești așezări fondate de sași. Un reper al regiunii este orașul Sighișoara, faimos pentru cetatea medievală atestată documentar din secolul al XIII-lea, dar și pentru simbolul acesteia, Turnul cu Ceas, înalt de 64 de metri.
Terra Dacica traversează județele Alba și Hunedoara, prin cetățile dacice și primele orașe romane de pe actualul teritoriu al României. Reperele sale sunt Cetatea Alba Carolina, Sarmizegetusa Regia și Ulpia Traiana Sarmizegetusa.
Din fosta capitală a provinciei romane Dacia, călătorii trec prin Porțile de Fier ale Transilvaniei, loc istoric ce leagă județele Hunedoara și Caraș-Severin, pentru a intra în ținuturile Banatului Montan, traversat de segmentul Terra Banatica. Orașele Caransebeș și Reșița (video), precum și satele montane înființate în Munții Semenic de coloniștii boemi, sunt repere ale acestui ținut pe Via Transilvanica.
Terra Romana, ultima porțiune a traseului Via Transilvanica înainte de a ajunge la Dunăre, traversează plaiurile sălbatice din Munții Cernei, ducând călătorii prin locuri rareori atinse de oameni. Traseul trece prin câteva cătune greu accesibile și aproape pustii – Ineleț, Scărișoara și Cracu Mare – printre puținele așezări omenești din Parcul Național Domogled–Valea Cernei, în sud-vestul României.
O mică abatere de la traseul care se încheie la Drobeta-Turnu Severin îi duce pe călători la Băile Herculane, cea mai veche stațiune cu ape termale din România.
Se încarcă comentariile...
