Sfârșitul „Celor Șapte Magnifici”? De ce poreclele bursiere pot ascunde riscuri pentru investitori

Grupul celor șapte giganți americani din tehnologie, cunoscut sub numele de „Magnificent Seven” (Cei Șapte Magnifici), pare să-și fi pierdut statutul de motor incontestabil al piețelor financiare. După ani în care au dominat bursele americane, companii precum Nvidia, Meta, Apple, Microsoft, Alphabet, Amazon și Tesla au înregistrat o scădere cumulată de peste 2.000 de miliarde de dolari a valorii de piață în luna iunie, alimentând întrebări privind sustenabilitatea modelului de creștere bazat pe inteligența artificială.

Companiiile din IT au dominat bursele americane/FOTO:X

Investitorii devin mai prudenți

Declinul a fost determinat de temerile că investițiile uriașe în infrastructura pentru inteligență artificială nu vor genera suficient de repede profituri care să justifice costurile.

Cele mai mari companii din sector – Meta, Amazon, Microsoft și Alphabet – sunt așteptate să investească împreună peste 1.000 de miliarde de dolari în proiecte legate de AI în perioada 2025–2026. Ritmul acestor cheltuieli depășește însă creșterea veniturilor și a fluxurilor de numerar, ceea ce le face tot mai dependente de finanțare prin datorie.

În același timp, costurile componentelor esențiale, precum cipurile de memorie, continuă să reducă marjele de profit.

De la liderii bursei la performanțe divergente

În 2024 și 2025, cele șapte companii reprezentau aproximativ o treime din capitalizarea indicelui S&P 500 și contribuiau la cea mai mare parte a creșterii acestuia.

După corecția din iunie, situația s-a schimbat. Deși o parte din pierderi au fost recuperate în iulie, acțiunile nu mai evoluează în același ritm, iar investitorii le analizează tot mai mult individual, în funcție de perspectivele fiecărei companii, scrie Financial Times.

Analiștii Citigroup consideră că „Magnificent Seven” nu mai reprezintă un indicator util pentru evaluarea sectorului tehnologic sau a perspectivelor de creștere ale marilor companii americane.

Porecle care simplifică excesiv realitatea

Denumiri precum „Magnificent Seven”, „FAANG” sau, în trecut, „Nifty Fifty” au devenit repere populare pe piețele financiare.

În anii 1960, „Nifty Fifty” desemna un grup de companii considerate investiții sigure, despre care se credea că vor continua să crească indiferent de contextul economic. Totuși, în deceniile următoare, multe dintre acestea, inclusiv Polaroid, Kodak sau Xerox, și-au pierdut poziția dominantă.

Experții avertizează că astfel de etichete pot crea impresia falsă că firme foarte diferite au aceleași perspective de dezvoltare, încurajând investitorii să ignore diferențele fundamentale dintre ele.

Ascensiunea investițiilor bazate pe tendințe

Potrivit analiștilor, succesul „Celor Șapte Magnifici” reflectă și schimbarea comportamentului investitorilor.

În loc să evalueze companiile după profitabilitate și fluxurile viitoare de numerar, tot mai mulți participanți la piață au urmărit pur și simplu tendința ascendentă a prețurilor, mizând pe continuarea acesteia.

Acest tip de investiții, cunoscut drept momentum investing (investiția bazată pe impuls), poate amplifica atât creșterile, cât și scăderile bursiere.

În ultimele luni, numeroase fonduri speculative au început să reducă expunerea pe marile platforme tehnologice și să se orienteze către producătorii de semiconductori, modificând semnificativ structura pieței.

Rolul fondurilor pasive

Un alt factor care a contribuit la concentrarea capitalului în jurul câtorva companii este expansiunea fondurilor pasive și a ETF-urilor care urmăresc indicii bursieri.

Aceste fonduri investesc automat proporțional cu valoarea de piață a companiilor incluse în indice. Astfel, pe măsură ce acțiunile giganților tehnologici au crescut, fondurile au fost obligate să cumpere și mai multe acțiuni ale acestora, accentuând concentrarea pieței.

Economiștii avertizează că acest mecanism poate duce la evaluări excesive și la o alocare ineficientă a capitalului.

O nouă bulă tehnologică?

Ascensiunea inteligenței artificiale a alimentat dezbaterea privind posibilitatea formării unei noi bule speculative.

Istoria arată că marile revoluții tehnologice sunt adesea însoțite de perioade de entuziasm excesiv, urmate de corecții severe.

Economiștii subliniază însă că o bulă speculativă nu înseamnă neapărat că tehnologia este lipsită de valoare. Rețeaua feroviară din secolul al XIX-lea sau internetul din anii 2000 au trecut prin astfel de cicluri înainte de a transforma economia mondială.

Inteligența artificială ar putea urma un traseu similar: investițiile masive de astăzi ar putea accelera dezvoltarea tehnologiei, chiar dacă multe dintre proiectele actuale nu vor deveni profitabile, notează FT.

Întrebări fără răspuns

Investitorii se confruntă însă cu numeroase incertitudini.

Nu este clar cât timp vor rămâne competitive centrele de date și cipurile dezvoltate în prezent, cât de rapid vor evolua modelele de inteligență artificială și care companii vor reuși să transforme investițiile actuale în profituri pe termen lung.

De asemenea, rămâne incert dacă dezvoltarea inteligenței artificiale generale (AGI) va schimba radical economia sau dacă progresul va continua prin mai multe etape succesive.

Produse financiare tot mai riscante

Pe măsură ce interesul pentru companiile din domeniul AI a crescut, au apărut și noi instrumente financiare cu grad ridicat de risc.

ETF-urile concentrate pe acțiunile unei singure companii, adesea combinate cu efect de levier, au atras investiții importante din partea investitorilor de retail.

Fenomenul este vizibil atât în Statele Unite, cât și în Asia, unde produse similare bazate pe acțiunile Samsung Electronics sau SK Hynix au generat fluctuații semnificative pe piața sud-coreeană. Autoritățile de la Seul au intervenit între timp pentru a limita lansarea unor astfel de produse.

Cum poate fi redus riscul

Specialiștii recomandă investitorilor să evite concentrarea excesivă într-un singur sector sau într-un număr redus de companii.

Diversificarea geografică și distribuirea investițiilor între mai multe clase de active – acțiuni, obligațiuni, proprietăți sau infrastructură – rămân principalele instrumente de reducere a riscului.

În actualul context, în care dobânzile la numerar sunt mai ridicate decât în ultimii ani, unii analiști consideră că păstrarea unei rezerve mai consistente de lichidități poate reprezenta o strategie prudentă.

Apar noi acronime, dar și aceleași riscuri

Deși termenul „Magnificent Seven” pare să-și piardă relevanța, piața generează deja noi etichete. Unul dintre acronimele care circulă în prezent este „MANGOS”, care reunește Meta, Anthropic, Nvidia, Google, OpenAI și SpaceX.

Pentru experți, schimbarea denumirii nu modifică însă problema de fond: concentrarea unei părți importante din capitalul global în jurul unui grup restrâns de companii tehnologice continuă să reprezinte unul dintre principalele riscuri ale piețelor financiare.