Exclusiv S-a inventat arma care ne apără 100% de drone? Verdictul unui fost șef al Armatei Române

În timp ce oficialii anunță integrarea sistemului american MEROPS, fostul șef al Armatei, generalul Ștefan Dănilă, avertizează că dronele scăpate de sub control au traiectorii imprevizibile și explică de ce nu există o rată de succes de 100% pentru doborârea și neutralizarea lor.

Avioane F-16 de la baza aeriana 86 de la Fetești. FOTO: Inquam Photos / George Călin

Ministrul Apărării, Radu Miruță, a fixat ca obiectiv înaintea summitului din Ankara ca România să obțină capacități antidrone de la NATO, ceea ce nu s-a întâmplat. Este adevărat, există promisiuni că NATO va investi în sisteme antidronă pe flancul estic, dar nu toată lumea din Alianță este convinsă că efortul financiar se justifică, iar Germania este una dintre țările importante care încă ezită.

Și tot ministrul a afirmat, la finele lunii trecute, că sistemul anti-dronă MEROPS, oferit României de Statele Unite în cadrul Parteneriatului Strategic bilateral, a fost operaționalizat și integrat în dispozitivul de apărare al Armatei Române.

„Un nou sistem performant anti-dronă tocmai a fost integrat în dispozitivul de apărare al Armatei Române. Începând de astăzi, o serie de riscuri pentru care înainte nu aveam soluție sunt de acum acoperite, Avem, acum, așadar, o nouă zonă de protecție prin care nu se va mai trece”, a declarat ministrul Apărării.

Scut antidronă infailibil? Ce spune generalul Ștefan Dănilă

Generalul Ștefan Dănilă a fost șeful Statului Major General al Armatei Române și primul general din arma aviație care a ocupat această funcție, între 2011 și 2015. Într-un interviu pentru „Adevărul”, generalul explică în ce măsură este realist să se creadă că un sistem sau altul ar putea garanta un succes de 100% împotriva dronelor care ajung în spațiul românesc. 

Referitor la declarațiile ministrului Apărării, generalul Ștefan Dănilă explică diferența dintre a opri orice dronă și între a reuși să evităm ca dronele ce ajung în spațiul aerian al României să provoace pagube importante și victime.

„Este un nivel de ambiție, dar suntem și capabili să îndeplinim acest nivel de ambiție? Să ne propunem să doborâm orice dronă intră în spațiul aerian este un nivel de ambiție foarte ridicat. Să ne propunem ca nicio dronă să nu lovească un obiectiv din România sau să nu omoare pe cineva, să nu distrugă bunuri, este cu totul altceva. Înseamnă să ne organizăm apărarea pe obiective și nu apărarea pe graniță sau apărarea pe linia de frontieră. Este o diferență. Una este să organizezi dispozitivul pe frontieră și alta este să organizezi dispozitivul la obiective. Pe de altă parte se observă că sunt foarte multe drone care au intrat scăpate de sub control, nu au o traiectorie controlată, o traiectorie aleatorie și prin aceasta sunt și mai greu de prevăzut unde vor ajunge, ce vor face, care este pericolul din partea lor. Pentru că efectiv nu se știe în ce direcție se duc. Ele sunt scăpate de sub control și atunci intervenția asupra lor este deosebit de grea”, spune generalul Dănilă.

Avioanele F-16 împotriva dronelor: Soluție sau greșeală?

În România s-a discutat mult pe marginea faptului că armata a încercat fără succes să doboare dronele rătăcite în spațiul nostru aerian folosind avioane F-16. Mai ales după ce piloții români au reușit să doboare drone rusești în Estonia, dar nu și în România, au apărut critici dure din partea unor politologi mai puțin familiarizați cu aspecte ce țin de tacticile și de capacitățile militare.

Pe de altă parte, chiar și opiniile analiștilor militari au fost împărțite în alte privințe. În timp ce unii au susținut că avioanele nu ar trebui ridicate împotriva dronelor și că sunt prea scumpe și ineficiente, alții, din contră, au afirmat că în anumite situații acestea ar fi singura soluție.

„Deocamdată avioanele pe care le avem sunt în serviciu de luptă de poliție aeriană. Pentru a combate ținte aeriene, probabil că cei din Forțele Aeriene au dislocat, au transferat și alte echipamente și alte sisteme de armament, în primul rând sisteme cu baza la sol. Vorbim de tunuri antiaeriene, de rachete antiaeriene și probabil sunt dislocate în zona acolo unde am avut cele mai multe situații de drone care au intrat pe teritoriul național sau în spațiul aerian național. Utilizarea avioanelor de luptă nu e deloc o greșeală. Avioanele de luptă sunt utilizabile în sensul că pot să reacționeze rapid și pot să intervină în zona în care au fost semnalate dronele. Asta este avantajul mare pe care îl dau avioanele de luptă: viteza mare de reacție și faptul că pot să ajungă la drone din locul în care sunt ele staționate. Pentru că alte mijloace nu au aceeași viteză de deplasare și nu pot să ajungă acolo unde am semnalat dronele. Pentru că dacă am ști că în permanență dronele intră prin punctul X, acolo în punctul X am duce mijloace cu baza la sol și dacă ar intra, am trage cu mitraliera în ele și le-am da jos. Noi însă nu avem cum să știm exact pe unde intră și atunci suntem nevoiți să reacționăm cu ceea ce putem și ce mijloace pot să ajungă mai repede la dronele respective: avioanele din serviciul de luptă. Este normal să fie trimise”, mai spune generalul.

Fostul șef al Armatei Române spune că este imposibil ca avioanele sau sistemele anti-drone să ajungă la o rată de succes de 100%.

„În toate statele care au fost subiect al acestor intrări neautorizate de drone, și în Polonia, și în România, și în țările baltice, au fost situații de acest fel și nicăieri nu există o rată de succes de 100%. Nici măcar în SUA sau Israel. Iar odată intrată o dronă în spațiul aerian ar fi o fantezie să ne așteptăm ca aceasta să fie imediat lovită, pentru că pur și simplu timpul de reacție nu permite acest lucru, mai ales dacă drona intră într-o zonă unde nu există sisteme antidrone. Trebuie să fim obiectivi și să nu creăm false așteptări”, crede generalul.

De ce este greu de doborât o dronă: Riscurile colaterale pe sol

În opinia sa, deciziile luate în cazurile de până acum în care drone și fragmente de drone au intrat în spațiul aerian românesc au fost normale. Atât ministrul Apărării, cât și piloții care au ezitat să lovească dronele, așa cum s-a întâmplat în cazul de la Galați, au procedat corect. El a explicat de ce este atât de problematică uneori lovirea acestor drone.

„În momentul în care dronele respective prezintă un grad de pericol ridicat pentru viața oamenilor, pentru obiective militare, pentru obiective importante, atunci este obligatoriu să fie doborâte. Și doborârea lor se poate face și cu mijloacele de la bordul avioanelor, adică cu rachete de la bord sau cu tunul de bord. Este o problemă nu neapărat de procedură, ci de eficiență, pentru că un obiect mic, cum este o dronă, este greu de menținut în încadrare, este greu de menținut în urmărire de radarul, nu numai radarul de sol, dar și radarul de bord al avionului. Este greu să fie menținută în încadrare această țintă. Racheta poate să nu mai încadreze ținta, poate să sară din încadrare și poate să treacă pe lângă țintă”, explică generalul.

Lucrurile stau la fel și în privința tunurilor de bord al acestor avioane. O lovitură ratată poate avea urmări nu numai din cauză că drona vizată și-ar continua zborul, dar și din cauză că ar putea nimeri obiective civile, caz în care ar provoca și mai multe pagube sau chiar victime.

„Cu tunul de bord este destul de dificil de tras dacă nu am ținta la vedere și dacă am ținta la vedere, iar este dificil pentru că viteza de deplasare este mică și se va trage ca într-o țintă terestră. Este destul de greu să spunem că dacă am decolat F-16 sau F-35 am doborât dronele. Nu avem o probabilitate de 100% că vom da jos acea dronă. Sunt decizii greu de luat, chiar dacă din afară unora li se pare simplu. Pentru că dacă lovești o clădire, poate un bloc, provoci daune și mai mari decât drona, iar lucrurile sunt și mai grave”, susține generalul.

Totuși, fiecare caz poate să fie diferit, în funcție de anumite circumstanțe. Generalul Ștefan Dănilă merge pe mâna piloților români, care se ridică în cele mai multe cazuri la nivelul colegilor din alte forțe aeriene ale NATO, deși nu sunt avantajați de orele de zbor primite.

„Sunt situații și situații, trebuie să reacționezi, trebuie să faci ceva și îți propui să dobori acele drone, dar în unele cazuri apar și alte riscuri. În principiu, tunurile avioanelor nu sunt mai eficiente decât cele cu baza la sol, așa cum în cazul avioanelor apar acele costuri ridicate, pentru că sunt consumuri mari. Avantajul avionului este că reușește să ajungă la țintă și am șansa să dobor ținta. Să nu am nicio șansă să stau să aștept să treacă drona, asta nu este normal. Și modul în care se reacționează este conform modului în care sunt alertate și sunt trimise să acționeze împotriva dronelor avioanele din serviciul de luptă. Altfel spus, se acționează așa cum trebuie procedural. Faptul că se reușește sau nu se reușește doborârea dronei, aici sunt câteva lucruri care trebuiesc corectate”, conchide generalul Ștefan Dănilă.