Testul care poate identifica riscul de depresie la adolescenţi

Testul care poate identifica riscul de depresie la adolescenţi

Un nou test ar putea identifica riscul de depresie în cazul adolescenţilor FOTO totstoteenmagazine.com

Un nou instrument pentru identificarea riscului depresiei clinice în cazul adolescenţilor a fost realizat de către cercetători. Deocamdată, acest test este eficient doar în cazul băieţilor.

Ştiri pe aceeaşi temă

Adolescenţii care au un nivel ridicat al hormonului de stres (cortizol) şi raportează o dispoziţie proastă, singurătate sau sentimente de tristeţe sunt mai supuşi riscului de a face o depresie în viaţa adultă. Cercetătorii de la Universitatea Cambridge, Marea Britanie, doresc să realizeze un mod de identificare a depresiei, în acelaşi mod în care pot fi detectate probleme ale inimii. Totuşi, metoda lor nu s-a dovedit atât de bună în cazul fetelor, notează BBC.
 
Adolescenţa este un moment critic pentru sănătatea mintală, studiile spunând că 75% din tulburările psihice dezvoltându-se înaintea vârstei de 24 de ani. Însă nu exista niciun mod de a identifica riscurile de depresiei în cazul adolescenţilor. Acum cercetătorii spun că au „făcut primii paşi“ în dezvoltarea unui instrument pentru detectarea depresiei adolescentine. 
 
S-au testat 1.858 de adolescenţi, luându-se în considerare nivelurile hormonale şi răspunsurile la chestionare care estimau dispoziţia pentru a stabili riscul de depresie în viaţa adultă. Aşa au demonstrat că un nivel al cortizolului ridicat şi sentimentele de tristeţe reprezintă un risc de depresie mai mare cu 14% decât al celor cu niveluri de cortizol scăzut şi fără simptome depresive.
 
Unul din şase băieţi participanţi la studiu a intrat în categoria de risc mare de depresie, iar aproape jumătate dintre ei au fost diagnosticaţi cu depresie clinică în timpul celor trei ani cât a durat cercetarea.
 
„Depresia este o boală teribilă care afectează 10 milioane de oameni doar în Marea Britanie. Prin cercetarea noastră am descoperit un mod de a identifica băieţii care sunt înclinaţi să se îmbolnăvească de această tulburare. Acest lucru ne va ajuta să prevenim şi să intervenim în cazul acestor copii, pentru a ajuta la scăderea episoadelor depresive şi pentru a limita consecinţele depresiei asupra vieţii adulte“, mărturiseşte profesorul Ian Goodyer, unul dintre cercetători.
 
Depresia este mai des întâlnită în cazul femeilor
 
Femeile sunt de două ori mai supuse riscului de a face depresie, decât bărbaţii. Una din teoriile care explică acest lucru este că femeile au, în mod natural, niveluri mai mari de cortizol, hormon al stresului care afectează dispoziţia.
 
Testul dezvoltat de cercetătorii de la Cambridge nu a reuşit să identifice riscul de depresie în cazul femeilor. Totuşi, chiar şi în cazul băieţilor, testul nu este încă gata pentru utilizare la scară largă. „Progresul în identificarea markerilor biologici în cazul depresiei este frustrant de încet, dar acum avem, în sfârşit, un marker biologic în cazul depresiei clinice“, spune medicul John Williams, unul dintre finanţatorii studiului.
 
Acest studiu susţine că există un biomarker asociat cu depresia, dar este important să ştim că în cazul depresiei există mulţi factori de risc, cum ar fi evenimente traumatice, genetica, efecte adverse ale unor medicamente şi chiar dieta. Totuşi, această cercetare poate ajuta la identificarea celor care au nevoie de un ajutor în plus. Ştim că este posibil să te recuperezi după o problemă de sănătate mintală, astfel îi putem ajuta mai bine pe cei care identifică problemele cât mai devreme“, adaugă specialistul britanic Sam Challis, care nu a fost implicat în studiul Universităţii Cambridge.
 

Citeşte şi:
 
Ce nu trebuie să le spunem persoanelor care suferă de depresie
 
Experienţa cotidiană ne conduce fără să vrem spre identificarea în rândul prietenilor noştri a cel puţin o persoană care suferă de depresie, cauzele acestei stări variind de la probleme sentimentale până la cele de ordin financiar.
 
 
Ceaţă, umiditate, zile mohorâte, ne dorim să apară soarele; în aceste momente ne dăm seama cât de dependenţi (fizic, psihic, emoţional) suntem de Regele soare; tristeţea ne apasă, parcă suntem secătuiţi de energie, ne-a scăzut randamentul fizic şi intelectual, suntem mai posomorâti, mai irascibili....
 
 
Confuziile frecvente care se fac între cele trei specialităţi sunt şi parte dintre cauzele care stau la baza fricii sau ruşinii de a merge la psiholog, psihiatru sau neurolog.
 
 
Nu mai sunt copii, dar nici oameni mari nu au ajuns încă. Orice eşec sentimental sau de alt fel e un capăt de lume pentru adolescent, ba chiar poate conduce la reacţii extreme.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările