Psiholog, psihiatru sau neurolog? La cine să mergi şi când?

Confuziile frecvente care se fac între cele trei specialităţi sunt şi parte dintre cauzele care stau la baza fricii sau ruşinii de a merge la psiholog, psihiatru sau neurolog.

Cine nu s-a simţit, la un moment dat, deprimat, cine nu s-a confruntat, măcar o dată, cu probleme de somn, cu anxietatea, cu stresul ieşit din comun?! Aceste manifestări sunt extrem de comune, dar ascunse de majoritatea dintre noi din cauza prejudecăţilor – „O problemă de ordin psihic înseamnă că sunt nebun“, aşa percep încă mulţi români, potrivit specialiştilor.

Toate stările psihice enumerate mai sus pot fi absolut normale, în urma unui eveniment traumatic, cum este un accident de maşină, după pierderea cuiva apropiat, după pierderea locului de muncă sau după aflarea unui diagnostic... Totuşi, fiecare dintre noi reacţionează diferit în aceste contexte, la „intemperiile“ pe care le pune în calea noastră destinul. Dacă, la mult timp după evenimentul respectiv simptomele persistă, ba chiar devin greu de suportat şi ne afectează ritmul normal al vieţii, ele pot anunţa, de fapt, o suferinţă mai profundă, cred specialiştii italieni citaţi de publicaţia „Corriere della sera“.

De altfel, o persoană din trei din Europa suferă de o tulburare neurologică sau psihiatrică, potrivit profesorului doctor Dafin Mureşanu, preşedintele Societăţii de Neurologie din România.

„În majoritatea cazurilor nu este vorba despre probleme cronice sau severe. Dar dacă o tulburare de ordin psihic este subestimată, ea se poate croniciza în timp, se poate agrava şi poate conduce la probleme serioase. Din păcate, majoritatea celor care prezintă astfel de tulburări nu ajung niciodată la un specialist, din cauza prejudecăţilor, a temerilor legate de afecţiunile psihice, care sunt, trebuie să recunoaştem, stigmatizante“, explică medicul italian Claudio Mencacci.

Mulţi dintre cei care se confruntă cu stări de depresie, de anxietate, cu atacuri de panică ascund aceste lucruri şi nu ştiu că, dacă ar merge la specialist, ar avea, de fapt, numai de câştigat. Astăzi, majoritatea tulburărilor psihice sunt vindecabile.

„Astăzi avem parte de tratamente extrem de eficiente. Chiar şi în cazul afecţiunilor mai severe, tratamentele permit dacă nu vindecarea completă, atunci măcar desfăşurarea unei vieţi absolut normale“, subliniază specialistul italian.

Dar care sunt specialiştii cărora trebuie să ne adresăm...

Mai întâi, trebuie să înţelegem ce înseamnă psiholog, psihiatru şi neurolog. Neurologul şi psihiatrul sunt medici, ei au urmat cursurile unei facultăţi de medicină şi apoi s-au specializat în neurologie, respectiv în psihiatrie. Psihologul a urmat cursurile unei facultăţi de psihologie, după care şi-a obţinut atestatul de liberă practică. Nefiind medici, psihologii nu pot prescrie medicamente.

Psihoterapeuţii, în schimb, pot fi atât medicii psihiatri care, pe lângă facultatea de medicină şi specializarea în psihiatrie, au făcut şi o pregătire sau formare separată într-o formă sau alta de psihoterapie, precum şi psihologii care au făcut o astfel de pregătire sau formare.

„Deşi psihologul este cel care stârneşte cele mai mici temeri, totuşi psihiatrul este cel care poate avea o vedere de ansamblu a individului şi a stării lui de sănătate. Aşadar, având la bază Medicina, psihiatrul poate observa dacă nu cumva un atac de panică anunţă, de fapt, o afecţiune cardiovasculară sau tiroidiană. Astăzi, psihiatrul nu se mai ocupă numai de nebunie şi de bolile psihice grave, ci de sănătatea mintală a omului, în sensul larg. El tratează şi tulburări cum sunt anxietatea şi depresia, atât de frecvente astăzi“, explică medicul Mencacci.

... şi când?

NEUROLOGUL – „Dacă în trecut, neurologul se ocupa şi de unele tulburări psihiatrice, astăzi acest specialist se concentrează pe patologiile sistemului nervos şi, atunci când suspectează tulburări de personalitate, de exemplu, trimite pacientul la psihiatru. Tulburările de memorie cauzate de boala Alzheimer şi demenţele în general sunt mai degrabă apanajul neurologului, pe când depresia intră în competenţa psihiatrului“, explică medicul Giancarlo Comi, preşedintele Societăţii italiene de Neurologie.

PSIHOLOGUL – Care este rolul psihologului? „Întâi de toate, trebuie să fim atenţi să nu etichetăm ca tulburări şi reacţiile normale ale omului la stres. De exemplu, atunci când ne moare cineva, când pierdem locul de muncă... Dacă evenimentul traumatic are consecinţe pe termen lung, însă, atunci riscăm să suferim de depresie şi, deci, devine extrem de necesar sprijinul unui psiholog“, explică pentru „Corriere della sera“ Pierluigi Policastro, preşedintele Societăţii italiene a Psihologilor.

„Noi lucrăm cu variabile specifice psihologice, cum ar fi cunoaşterea de sine, stima de sine, resursele emoţionale, relaţionale şi cognitive, intervenind cu tehnici şi abordări diverse pentru a îmbunătăţi calitatea vieţii persoanei respective şi ajutând-o să facă faţă mai bine stresului“, completează un alt psiholog italian, Giuseppe Luigi Palma.

Când s-a instalat deja depresia sau anxietatea trebuie să intre în scenă PSIHIATRUL. El poate prescrie tratamente medicamentoase eficiente. Dar pentru obţinerea unor rezultate bune pe termen lung, niciun astfel de tratament nu este complet fără psihoterapie. 

Citeşte şi:

Eşti mereu obosit? Ai putea suferi de depresie

Unul din trei români suferă de o formă de tulburare depresivă şi doar o parte din ei se tratează. Cazurile de depresie s-au înmulţit din cauza problemelor financiare şi pierderii locurilor de muncă şi mulţi dintre suferinzi nu conştientizează gravitatea simptomelor.

Considerată boala femeilor, depresia afectează la fel de mult şi bărbaţii

Atunci când cercetătorii extind lista simptomelor depresiei pentru a include agresivitatea, abuzul de droguri şi de alcool şi comportamentul nesăbuit, depresia nu mai este doar o boală a femeilor.