Traian Băsescu, într-un interviu pentru „Vocea Rusiei”, inamicul media nr. 1 al său, controlat de Kremlin: România nu vede Rusia ca o ameninţare
0După publicarea mai multor articole critice la adresa preşedintelui suspendat Traian Băsescu de către „Vocea Rusiei”, acesta şi-a primit dreptul la replică în cadrul unui interviu exclusiv în care a atras atenţia că România nu vede Rusia ca o ameninţare.
„Vocea Rusiei” („The Voice of Russia”), despre care se spune că răspunde comenzilor de la Kremlin, a publicat în repetate rândul materiale de presă critice la adresa lui Traian Băsescu şi a României.
Printre cele severe acuzaţii se numără presupusele insinuări ale liderului suspendat de la Cotronei care susţin alipirea Basarabiei şi a Bucovinei de Nord la România, faptul că Băsescu ar fi „un preşedinte care împărtăşeşte sentimentele predecesorilor săi nazişti“, dar şi faptul că „România este condusă de la Budapesta“.
După publicarea mai multor articole asemănătoare, „Vocea Rusiei” şi-a trimis jurnaliştii la Bucureşti pentru i-a acordat dreptul la replică lui Traian Băsescu în cadrul interviu exclusiv.
Încă de la primele intervenţii, reporterul i-a cerut preşedintelui suspendat să comenteze declaraţia lui transmisă de „Vocea Rusiei” prin care cerea presei să nu mai inducă în eroare oamenii. „Am văzut mulţi analişti, inclusiv profesori şi mulţi jurnalişti care au adoptat şi urmat în mod consecvent instrucţiunile primite de la postul de radio The Voice of Russia”, a afirmat Băsescu, făcând referire la controlul pe care îi au oficialii de la Kremlin asupra organizaţiei media, cunoscută în România mai ales datorită articolelor de tip „îndreptar politic“. Acest îndreptar nu este însă lipsit de culoare politică, în condiţiile în care câteva dintre articole îndeamnă USL să continue lupta împotriva lui Băsescu.
Băsescu a răspuns ferm: „Postul vostru de radio s-a angajat într-o campanie de dezinformare, cel puţin pe pagina online în limba română. Să vă ofer câteva exemple. În data de 31 iulie, Vocea Rusiei a susţinut că există o înţelegere între preşedintele României şi premierul ungar Vikor Orbán prin care se oferă autonomie teritorială regiunilor cu populaţie majoritate de etnie maghiară. Postul a transmis că Partidul Popular European a recunoscut autonomia teritorială a zonelor locuite de secui (Székely). Pe 6 august aţi acuzat România că a emis paşapoarte cetăţenilor moldoveni pentru ca a adunat voturi (la referendum, n.r.) în favoarea preşedintelui suspendat. Pot să continui lista de astfel de articole şi ar fi corect să mă lăsaţi să dezvolt aceste subiecte.”
Preşedintele suspendat a continuat interviul prin a comenta legătura dintre „Vocea Rusiei” şi Kremlinul, dar a discutat şi despre presupusele legături ale sale cu serviciile secrete în timpul lui Nicolae Ceauşescu.
Întrebat cum comentează faptul că este comparat, în anumite publicaţii internaţionale, cu Nicolae Ceauşescu, Băsescu a răspuns: „Aşa este. Ştiu şi eu acest lucru. Au fost câţiva ziarişti care au făcut această comparaţie. Nu cred că au fost de cea mai mare bună credinţă, dar vă aduc un argument: Ceauşescu a construit şi a consolidat comunismul, iar eu, în mod oficial, am condamnat comunismul şi l-am declarat ca fiind un regim ilegitim şi criminal. Am făcut-o printr-un raport semnat de mine şi susţinut de mine în Parlament. Asta mă deosebeşte pe mine de Ceauşescu. El a crezut în comunism, iar eu am declarat comunismul un regim ilegitim şi criminal".

Realizatorul a spus că „un american pe nume John Podesta (fostul şef al personalului Casei Albe sub preşedinţia lui Bill Clinton, n.r.), care a declarat că în timpul lui Ceauşescu aţi fi lucrat cu serviciile secrete", iar Traian Băsescu a răspuns: „Nu, n-am avut nicio legătură cu serviciile secrete. N-am avut cum să lucrez".
„De regulă, în România se vorbeşte foarte mult. Şi mulţi îşi dau cu părerea. Nimeni nu arată probe. Vreau să ştiţi că eu sunt şeful de stat care a transferat toata arhiva fostei securităţi, peste 2 milioane de dosare ale fostei securităţi, către o instituţie care le studiază. Mai exact 2 milioane 200 de mii ale fostei securităţi din dispoziţia mea au fost transferate către Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii. Numai că eu am devenit preşedinte în decembrie 2004. Dacă ar fi existat un dosar al meu, ar fi fost scos la lumină din 1990 până în decembrie 2004. Deci despre noi cei care ne-am născut înainte de revoluţie se poate spune orice. Spre exemplu, unul dintre argumentele majore ale celor care spuneau că am fost omul securităţii era legat de faptul că, la o vârstă foarte tânără, comandam cea mai mare navă pe care o avea România. Era un petrolier de 157 de mii de tone", a continuat Băsescu.
Întrebat dacă are în vedere „istoria din portul franţuzesc", Băsescu a replicat: „Nu. Aia e neînsemnată. Vreau să vă spun că îmi aduc aminte cu plăcere când mă întâlneam pe Bosfor cu cele două nave ruseşti de aceeaşi mărime. Se numeau Kuzbass şi Krivbass. Erau doar puţin mai mici, nava mea avea 306 metri, cele două nave ruseşti aveau 300 de metri. Iar nava mea era mai rapidă pentru că aveam motor Diesel, iar cele două nave ruseşti erau propulsate cu turbină cu aburi. Şi aveam o relaţie, dacă vreţi, amicală cu cei doi comandanţi ruşi cu care aproape mereu mă întâlneam pe Bosfor. Era cea mai mare navă a noastră şi cele mai mari nave ale Uniunii Sovietice. Ei încărcau mereu la Novorossiisk. Şi de la această poveste mulţi s-au întrebat că dacă nu era omul securităţii, nu putea să comande o asemenea navă. Ori asta este o nebunie prin deducţie. Sau e o nebunie să faci asemenea deducţii pentru că nimeni nu-ţi dădea o navă de asemenea dimensiuni pentru că erai susţinut de securitate. Trebuia să ştii s-o conduci. Eram foarte tânăr, însă navele ca şi avioanele nici în vremea comunismului nu se dădeau pe pile".
Traian Băsescu a mai vorbit şi despre proiectul Nabucco, pe care l-a descris a fi prioritar pentru România. El a atras atenţia că niciodată nu se va auzi că Bucureştiul se opune proiectului „South Stream" şi că statul român îşi menţine „opţiunea de a fi un partener al Gazpromului".
„Noi susţinem fără rezerve varianta coridorului sudic, care este o variantă susţinută de Uniunea Europeană şi noi suntem parte a Uniunii Europene", a declarat preşedintele suspendat privind poziţia României în proiectul South Stream.
„Deci pentru noi proiectul Nabucco este un proiect prioritar. Suntem şi parte a acestui proiect, România are 16% din proiect. Dar niciodată n-o să auziţi că ne împotrivim South Stream-ului. Vă pot spune că atunci când am primit de la autorităţile ruseşti solicitarea să se facă primele prospecţiuni în zona economică a României, răspunsul nostru a fost pozitiv. Dar noi nu putem fi decât parte a politicii energetice europene, atâta timp cât Federaţia Rusă şi acum ne vinde gaze prin intermediari şi nu în mod direct. În condiţiile în care avem o conductă a Gazpromului care trece pe teritoriul nostru. Fireşte, o deschidere a Federaţiei Ruse către parteneriatul cu noi şi noi am oferit Gazpromului posibilitatea să facă depozite de gaze pe teritoriul României în foste saline. Şi întrebarea a venit destul de acut atunci când au fost neînţelegerile cu Ucraina. Ne menţinem opţiunea de a fi un partener al Gazpromului. Când vreţi să aflaţi despre România, vorbiţi direct cu mine, nu luaţi din presă", a spus Băsescu.
Preşedintele suspendat a atins şi subiectul sistemului antirachetă care va fi instalat în România. El a ţinut să precizeze că acesta nu este îndreptat împotriva Federaţiei Ruse: „Niciodată nu ne-a trecut prin cap că ne-am putea apăra de Rusia cu 24 de rachete".
Băsescu a spus că România a făcut o politică de consolidare a securităţii sale naţionale, şi nu împotriva Rusiei.
„Noi nu putem concepe în momentul de faţă că Federaţia Rusă ar fi un risc de securitate naţională pentru România, în schimb, riscurile majore pe care considerăm că le avem, sunt legate de state care nu respectă normele internaţionale şi ştim foarte bine că în apropierea României în Orientul Mijlociu sunt astfel de state. De asemenea, ştim foarte bine că este o bătălie formidabilă a reţelelor teroriste să aibă acces la tehnologii militare, inclusiv rachete, care pot ameninţa teritoriul României. Ştiţi bine, dacă vă uitaţi pe hartă, ce scurtă e distanţa dintre România şi zona de risc terorist sau apropierea de state care desfăşoară programe nucleare în mod netransparent şi care au depăşit de mult momentul deţinerii de tehnologii pentru rachete cu rază medie şi lungă de acţiune", a afirmat Băsescu.
El a adăugat că România îşi face politica sa de securitate, şi nu a Statelor Unite. „Şi aici aş vrea să aşez un mesaj pozitiv: cu aliaţii noştri din NATO şi din Uniunea Europeană căutăm întotdeauna obiectivele comune. Nu toate obiectivele noastre sunt similare cu ale aliaţilor noştri. Dar atunci când le găsim, le punem în aplicare. Şi vă dau un exemplu: poziţia noastră faţă de Kosovo. Ştiţi foarte bine că avem o poziţie total diferită de a aliaţilor noştri. Aş spune că este o poziţie similară cu a Moscovei. Deci, aici nu avem nimic a da nimănui şi nimic a lua de la nimeni. Dar când am găsit un partener care are aceleaşi obiective ca şi noi din punct de vedere de securitate, şi acestea au fost Statele Unite, am fost de acord să instalăm elemente ale scutului antirachetă pe teritoriul României", a declarat Băsescu.
Reprezentantul Vocii Rusiei a spus că „aceasta contravine intereselor Rusiei", iar Traian Băsescu a replicat: „Nu, pentru că Rusia a primit toate garanţiile că nu sunt îndreptate aceste rachete împotriva sa. Îmi permiteţi să vă mai aduc un argument? România va avea pe teritoriul său douăzeci şi patru de rachete antirachetă. Câte rachete are Federaţia Rusă?"
Realizatorul a spus că „în Federaţia Rusă sunt mai multe rachete", iar preşedintele suspendat a adăugat: „Bun, şi atunci de ce o problemă? Este clar că ne protejăm împotriva unui stat cu potenţial infinit mai mic sau a unei acţiuni teroriste şi nu împotriva Rusiei care are mii de rachete. Ce poţi să faci cu 24 de rachete împotriva arsenalului Federaţiei Ruse? Cărui politician român credeţi că i-ar trece prin cap să se apere cu 24 de rachete împotriva Federaţiei Ruse? Este o copilărie. Nu se susţine tehnic o astfel de suspiciune".
Realizatorul interviului a spus că România este unul dintre membrii NATO şi pe teritoriul României sunt amplasate numai anumite elemente antirachetă. „În cazul de faţă România este o verigă în cadrul acestui sistem de scut antirachetă şi de aceea Federaţia Rusă priveşte toate acestea în mod complex, adică şi eforturile României, şi ale Poloniei, şi ale Turciei, şi ale altor ţări, de exemplu, Spania", a spus reprezentantul Vocii Rusiei, iar Traian Băsescu a răspuns: „Staţi să ne înţelegem. Vorbiţi în numele Federaţiei Ruse sau al dumneavoastră ca ziarist?"
Jurnalistul a spus că vorbeşte în numele său şi nu a fost împuternicit să vorbească în numele Federaţiei Ruse, iar preşedintele suspendat a replicat: „Da, am înţeles. Eu pot vorbi în numele României".
Jurnalistul a continuat: „De aceea, conducerea rusă, după cum ştiţi, a dorit să primească o garanţie în scris că aceste rachete nu sunt îndreptate împotriva sa. Federaţia Rusă a cerut această garanţie în scris care nu a venit şi consideră că scutul antirachetă este un sistem american. În mod firesc, aceasta serveşte intereselor Statelor Unite. În felul acesta, statele care amplasează pe teritoriul lor elemente ale scutului antirachetă fac aceasta poate şi în interesul lor, dar şi în interesul Statelor Unite".
Traian Băsescu a spus că este un prieten al SUA şi nu a fost niciodată un adversar al Rusiei. „Ştiţi foarte bine că eu nu sunt un adversar al Statelor Unite, dimpotrivă, sunt un prieten al Statelor Unite, dar la fel de bine, dacă n-aţi ştiut până acum, trebuie să ştiţi că nu am fost niciodată un adversar al Federaţiei Ruse. Şi mi-aş dori mult, dând la o parte lucrurile în care, să spunem, nu putem coopera, să le găsim pe acelea în care putem coopera. Şi sunt extraordinar de multe zone în care, eu consider, am putea coopera. Ţineţi cont că sunt preşedinte de 8 ani şi firme ruseşti deţin aproape integral producţia de oţel a României, cel puţin producţia de oţeluri speciale este în mâna unor investitori ruşi. Investitori ruşi deţin toată producţia de aluminiu a României. Investitori ruşi deţin rafinării în România. Investitori ruşi deţin perimetre de exploatare a gazelor şi a ţiţeiului în Marea Neagră", a subliniat preşedintele suspendat.
Băsescu a adăugat că îi este foarte greu să accepte varianta că scutul antirachetă ar fi o ameninţare la adresa Federaţiei Ruse. „Dumneavoastră puteţi avea o abordare faţă de americani. Este clar că noi avem alta. Dar eu, ca şef al statului român, a trebuit să privesc în primul rând la securitatea României. Iar cele 24 de rachete antirachetă sunt un element de protejare a teritoriului României împotriva oricărui atac terorist sau a unui stat care ar vrea să lovească un stat NATO. De ce este important acest lucru? România are reactoare nucleare, România are companii chimice şi multe alte obiective care, dacă ar fi lovite de o ţară mai mică sau de un grup terorist, ar produce un dezastru. Dar mai spun o dată: niciodată nu ne-a trecut prin cap că ne-am putea apăra de Rusia cu 24 de rachete. Şi vă mai aduc un argument: NATO are un dialog constant cu Federaţia Rusă. Aproape la fiecare summit NATO se desfăşoară şi summit-ul NATO-Federaţia Rusă."
Preşedintel suspendat a precizat că la Summit-ul NATO de la Chicago n-a venit preşedintele Putin, dar la Bucureşti a venit şi a fost un summit bun. „Iar preşedintele Medvedev a venit la summit-ul de la Lisabona exact când s-a stabilit crearea scutului antirachetă. Preşedintele Medvedev a stat lângă mine, suntem două ţări cu R, Rusia şi România, a fost în stânga mea sau eu am fost în dreapta dânsului, dar acolo împreună am discutat. Sigur, n-am avut neapărat un punct de vedere comun şi vă pot spune că diferenţele n-au fost mari. Dar Rusia este un partener al NATO şi nu un duşman al său şi Rusia al NATO."
Întrebat dacă poate să numească un stat sau organizaţie care ameninţă NATO şi România, preşedintele suspendat a declarat: „Nu, n-am să fac lucrul acesta, dar ştiţi foarte bine că sunt state care dezvoltă capacităţi nucleare, care refuză să se supună controlului Agenţiei de la Viena. Şi în afară de asta, şi vă spun prieteneşte, este greu ca dumneavoastră, ziarist din Federaţia Rusă, să mă convingeţi că nu ştiţi ce înseamnă riscul terorist. Pe teritoriul Federaţiei Ruse au fost evenimente teroriste majore şi nu vreau să le amintesc, pe teritoriul Statelor Unite au fost acţiuni teroriste grave, pe teritoriul Europei au fost astfel de acţiuni ale grupurilor teroriste. Ce ne-ar putea face pe noi, pe oamenii politici, să nu anticipăm că există riscul ca o grupare teroristă, mai devreme sau mai târziu, să dispună de capabilităţi nucleare. Cine ne garantează nouă, Rusiei, Americii, Europei, că acest lucru nu se va întâmpla niciodată?"
Preşedintele suspendat a fost întrebat dacă preconizează că statele şi organizaţiile teroriste vor ataca cu rachete România sau alte state, şi a răspuns: "Nu România. O astfel de organizaţie poate ataca un reactor nuclear de la Cernavodă sau pe amândouă sau o uzină chimică, da, cu rachetă. Şi atunci, noi, ca oameni politici, nu avem obligaţia să ne pregătim pentru acest risc? Cine ar fi crezut vreodată că septembrie 11 este posibil în Statele Unite? Şi uite că a fost. Cine ar fi crezut vreodată că este posibil ca terorişti să ia ostatici în Teatrul Bolşoi din Moscova?".
„Eu cred că trebuie să fim responsabili, toţi. Şi vreau să ştiţi că în ceea ce priveşte relaţia cu Federaţia Rusă, legat de cele 24 de rachete antirachetă de pe teritoriul României, noi avem conştiinţa împăcată. Noi n-am fost întrebaţi niciodată «de ce» de Moscova. Am fi dat o explicaţie poate mai completă şi mai tehnică decât cea pe care v-o dau astăzi", spus Băsescu.
Întrebat cum ar fi putut explica Rusiei de ce în România există aceste elemente antirachetă, Băsescu a răspuns: "Cum v-am explicat dumneavoastră până acum. Dar pot s-o iau de la capăt dacă vreţi".