Noua Dreaptă din Basarabia agravează tensiunile dintre Bucureşti şi Kiev: România, acuzată că revendică teritorii străine

Protest al grupării extremiste „Noua Dreaptă" FOTO: Mediafax

Liderul Mişcării Legionare Naţional-Creştine, Sergiu Laşcu, care militează pentru unirea Bucovinei de nord şi a unei părţi a regiunii Odessa cu România, a fost reţinut de poliţiştii de frontieră din Ucraina. Incidentul a generat reacţii negative din partea Kievului care acuză România de revendicarea unor teritorii ucrainene şi moldoveneşti.

Sergiu Laşcu, liderul Mişcării Legionare Naţional-Creştine din Basarabia, o aripă a formaţiunii extremiste „Noua Dreaptă” din România, a încercat să intre în Ucraina, la bordul unei maşini în care se aflau şi alţi colegi de-ai săi, scrie publicaţia rusească „Nezavisimaya Gazeta”.

După cinci ore petrecute în detenţie, poliţiştii de frontieră l-au anunţat că este persona non grata în Ucraina şi că nu are voie să păşească pe teritoriul ucrainean timp de cinci ani. Motivul interzicerii a fost organizarea unor acţiuni în sudul Basarabiei şi în Bucovina de nord care atentează „la integritatea statului ucrainean”.

După întocmirea procesului-verbal, delegaţia a fost întoarsă din drum, scrie publicaţia online Basarabia91. Pe de altă partea, jurnaliştii ruşi de la „Nezavisimaya Gazeta” scriu că Laşcu a fost deportat în Republica Moldova.

Incidentul a alimentat temerile Kievului care acuză România de revendicarea unor teritorii ucrainene şi moldoveneşti.

„Experţii ucraineni susţin că atitudinea Kievului are ca scop combaterea politicii României de a-şi restabili graniţele postbelice din Europa, un subiect puternic dezbătut la Bucureşti”, scrie „Nezavisimaya Gazeta”.

Poziţia fermă a Ucrainei a fost generată şi de declaraţiile lui Sergiu Laşcu: „Nicio interzicere şi nicio graniţă artificială nu ne vor opri din lupta pentru eliberarea pământului strămoşilor noştri, care a ajuns sub ocupaţie străină. Vom continua să luptăm pentru acest pământ care ne aparţine”.

„Declaraţii care revendică teritorii din Ucraina nu sunt îngrijorătoare dacă vin din partea unui om ca Laşcu, dar trebuie luate în serios când sunt rostite de preşedintele român Traian Băsescu”, a atras atenţia Sergei Tolstov din cadrul Institutului de Analiză Politică şi Studii Internaţionale de la Kiev.

Specialistul ucrainean a adăugat că revizuirea graniţelor româno-ucrainene este un subiect popular în România, iar aderarea la NATO îi încurajează pe unii politicieni de la Bucureşti să aibă pretenţii de revedincare.

RIA Novosti scrie că afirmaţiile lui Sergei Tolstov sunt susţinute chiar de declaraţiile preşedintelui Traian Băsescu care ar fi atras atenţia că Bucovina şi Transnistria sunt teritorii istorice româneşti şi că există posibilitatea reincluderii lor în stat.

Directorul Centrului de Studiere a Societăţii Civile din Ucraina, Vitali Kulik, a afirmat că Bucureştiul se foloseşte de Republica Moldova pentru a testa terenul privind viitoare revendicări teritoriale. Kulik consideră că reacţia fermă a Kievului este justificată, în contextul tentativelor de a acorda paşapoarte româneşti cetăţenilor din Bucovina de nord şi din regiunea Odessei.

În ciuda temerilor oficialilor ucraineni, presa română nu a consemnat nicio afirmaţie făcută de preşedinte în acest sens. Prin comunicările sale, Traian Băsescu şi-a manifestat susţinerea pentru relaţiile bilaterale moldo-româneşti, mai ales din perspectiva acordării cetăţeniei moldovenilor de peste Prut.

„Două state independente şi suverane"

În cadrul întâlnirii oficiale dintre Traian Băsescu şi omologul său de la Chişinău, Nicolae Timofti, desfăşurată în luna mai a acestui an, şeful statului român a declarat că Bucureştiul susţine aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, indiferent de culoarea politică a Guvernului (referindu-se la preluare şefiei Executivului de către social-liberalul Victor Ponta, n.r.).

„Nu există Guvern al României, indiferent ce structură politică are, care să nu susţină trei lucruri fudamentale în politica externă: România în NATO, România în UE, relaţia strategică România - Republica Moldova. Aceştia sunt trei piloni de politică externă fundamentală pentru România", a declarat Băsescu, la Palatul Cotroceni, în mai 2012.

La vremea respectivă, liderul de la Cotroceni a vorbit şi despre proiectele privind parteneriatul strategic dintre România şi Republica Moldova, privind integrarea în UE. 

„Au fost discuţii despre confuzia creată în unele relaţii internaţionale cu privire la minoritatea moldovenească şi am concluzionat (Traian Băsescu şi omologul său, Nicolae Timofti, n.r.) că suntem două state independente şi suverane, având ca locuitori preponderent românii. Ne leagă limba, tradiţiile, bucuriile şi greutăţile", a afirmat Băsescu, care nu a ridicat pretenţii de revendicare asupra unor teritorii aflate în afara graniţelor României, după cum acuză Ucraina.