Analiză Totul despre decizia prin care CCR a amânat reforma pensiilor speciale – ce urmează pentru Guvern și magistrați

0
Publicat:

Curtea Constituțională a amânat conflictul pensiilor speciale, dar nu l-a închis, subliniază profesorul Andrei Țăranu care punctează că decizia CCR nu este o lovitură pentru Guvernul Bolojan, ci o soluție de compromis. „Legea nu a fost respinsă pe fond, ci doar pe formă, pentru lipsa avizului din partea Înaltei Curți sau CSM. Premierul poate veni mâine cu același text. Este o soluție rabinică, elegantă, prin care CCR amână conflictul, dar nu-l închide”, spune acesta referindu-se la respingerea de către CCR a legii care modifică modul de pensionare al magistraților. Proiectul Legii a venit direct de la Guvern, fiind adoptat în Parlament cu asumarea răspunderii Executivului, iar mizele acestuia sunt strâns legate de misiunea Guvernului privind redresarea economică a țării și asigurarea banilor din PNRR. „Adevărul” a stat de vorbă cu mai mulți analiști pentru a înțelege implicațiile deciziei CCR care a declarat neconstituțională reforma pensiilor magistraților.

FOTO Facebook/CCR/ Arhivă
FOTO Facebook/CCR/ Arhivă

Profesorul Andrei Țăranu explică faptul că, prin sentința de luni, Curtea a oferit Guvernului și Parlamentului o ieșire politică decentă, fără să declanșeze o criză. „E o modalitate prin care se evită căderea premierului și se temperează tensiunile din sistemul judiciar. În același timp, permite continuarea reformei într-o formulă revizuită”, precizează el.

Despre legătura cu angajamentele europene, profesorul Țăranu consideră că „povestea cu PNRR-ul se terminase de mult”. „Noi oricum am pierdut bani, pentru că reforma trebuia făcută acum un an și jumătate. Comisia Europeană are acum alte priorități: Ucraina, Ungaria, situația politică europeană. Pensiile magistraților din România nu se mai află pe lista preocupărilor lor imediate”, a explicat Țăranu.

În opinia sa, efectele reale ale schimbărilor vor apărea abia peste un deceniu. „Cei care intră acum în sistem nu vor mai putea ieși la pensie la 52 de ani. În 15 ani se va ajunge treptat la vârsta de 65 de ani. E o perioadă lungă, în care se vor schimba guverne și priorități, dar sensul general al reformei e clar”, spune el.

Curtea nu și-a schimbat opinia

Hotărârile CCR nu se schimbă în totalitate de la o decizie la alta. Astfel se explică de obicei deciziile parțiale, în care, de exemplu, CCR constată că o lege este constituțională, însă un articol este neconstituțional. Și asta pentru că se uită inclusiv la jurisprudența sa anterioară, arată avocatul Cătălin Pop, specialist în activitatea Curții Constituționale, autor al cărții „Curtea Constituţională a României: comportament judiciar strategic”, care analizează toate deciziile CCR. 

Nici de această dată, Curtea nu și-a schimbat opinia. Legea care modifică modul de pensionare al magistraților a fost respinsă de judecătorii constituționali. Motivul invocat însă ar fi unul extrinsec, de formă și nu de conținut. Lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) este motivul invocat în spațiul public. 

Miza politică

Subiectul pensiilor magistraților a mai fost pe agenda CCR, fiind de asemenea respinsă inițiativa. De data asta, în spațiul public a fost vehiculată o miză politică. O decizie CCR nu are efecte juridice asupra Guvernului, însă premierul Ilie Bolojan a dat de înțeles că respingerea inițiativei de către CCR ar aduce Guvernul într-o situație de lipsă de legitimitate, indicând o probabilă demisie în acest caz. 

„Nu există niciun motiv pentru ca premierul să demisioneze. Absolut deloc. Pentru că, după cum se vede din primele informații venite pe surse, Curtea Constituțională a respins proiectul de lege al reformei magistraților, nu pentru fond, ci din motive care țin de procedură. Se pare că a lipsit un aviz de la ACSN. Asta înseamnă că sesizarea nu a fost făcută pe procedură. Deci asta înseamnă că judecătorii Curții nu au găsit niciun motiv de respingere pe fond a proiectului de lege.

Deci Parlamentul poate să revoteze același text de lege, în aceeași formă, fără să schimbe nimic, dar respectând și procedurile legate de avize. Sau celelalte proceduri pe care Curtea le-a găsit nefiind conforme”, explică analistul politic Ion M. Ioniță pentru „Adevărul”. 

FOTO Inquam/George Calin
FOTO Inquam/George Calin

Ar trebui să demisioneze premierul?

„Ilie Bolojan a menționat la un moment dat că s-ar gândi să demisioneze în cazul unei decizii nefavorabile, dar cred că a fost revizuită deja această declarație de către premier. L-am auzit revenind asupra ei și spunând că lucrurile nu stau chiar așa și evident că trebuie să vadă și motivele pentru care legea nu a trecut.

Dacă rămânem la această constatare că a fost vorba de motive de procedură, evident că nu ar avea nicio rațiune să demisioneze. Și ar mai fi un al doilea motiv, faptul că dacă legea a trecut pe fond, pentru că nu s-au găsit motive pe fond de respingere, ar fi pentru prima dată când o lege trece”, mai explică Ion M. Ioniță. 

Problema banilor din PNRR

Miza politică este, de asemenea, legată de banii din PNRR. Guvernul a promis o serie de măsuri pentru reducerea cheltuielilor statului și majorarea veniturilor la bugetul de stat, pentru asigurarea menținerii gradului României de către agențiile de rating și continuarea primirii fondurilor europene, între care și fondurile din PNRR, unde deja a efectuat o renegociere. 

Reforma pensiilor speciale ale magistraților reprezintă un jalon din PNRR care aduce 231 de milioane de euro și pe care Guvernul s-a contrazis în ultimele zile cu CSM-ul, care a acuzat premierul că minte cu privire la faptul că de acest jalon depind sute de milioane de euro. Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a transmis recent că afirmațiile CSM sunt „nefondate și periculoase”, întărind afirmația premierului. 

Este vorba despre jalonul Jalonul 215 din PNRR, care prevede „Intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale”. Contactat de „Adevărul”, analistul politic Adrian Negrescu, subliniază că Guvernul trebuie să își continue misiunea, fără „zgomotul de fundal” de până acum:

„Eu cred că politicienii pun prea mult gaz pe focul acestei crize generate de decizia Curții Constituționale. Soluția, din punctul meu de vedere, este să ia de la capăt din nou cu această lege și să parcurgă toți pașii procedurali pe care, iată, Curtea Constituțională i-a declarat ca fiind un viciu de procedură. Faptul că această lege nu a beneficiat de termenul de 30 de zile pentru avizul CSM este o dovadă a faptului că politicienii s-au grăbit și au ajuns la această situație. Nu cred că este nimeni vinovat în momentul de față pentru situația actuală, iar din perspectiva absorbției fondurilor europene, eu cred că ministrul de profil, în loc să se lanseze în acuzații de la adresa magistraților, ar trebui să găsească soluții.

Ministrul de profil ar putea să informeze Bruxellesul că decizia Curții Constituționale vizează procedura din care a fost angajată această lege, iar șansa este ca în viitor, în lunile următoare, să venim cu un nou proiect pe care să-l ducem în Parlament și să parcurgem toți pașii legislativi necesari pentru ca această lege să devină realitate”.

Adrian Negrescu FOTO FB
Adrian Negrescu FOTO FB

 „Să-și vadă mai departe de proiecte”

Reforma poate fi reluată, completează analistul economic, subliniind că CCR nu a judecat reforma, ci procedura folosită de Guvern. 

„Să nu ne dăm foc la țară jucându-ne de-a politica și de-a acuzațiile, pentru că așa credibilitatea României este una care atârnă de un fir de ață. Bolojan ar trebui să rămână în funcție, să-și vadă mai departe de proiectele care vizează restructurarea aparatului public și să insiste în continuare cu această reformă a salarizării sectorului de justiție, așa cum își dorește Curtea Constituțională, parcurgând toți pașii prevăzuți de legislația în vigoare.

Curtea Constituțională a spus-o clar astăzi. A respins această lege din cauza unui viciu de procedură. Nu s-a pronunțat pe fondul acestei reforme pe care domnul Bolojan ne-o propune, astfel că nu are absolut niciun motiv în momentul de față pentru a demisiona sau pentru a acuza Curtea Constituțională în privința modului în care a judecat această reformă. Nu s-a judecat reforma, s-a judecat doar procedura prin care a fost decisă această lege”, mai explică Adrian Negrescu.

Radu Carp: „Conflictul între Guvern și sistemul judiciar nu poate fi rezolvat decât de președinte”

Politologul Radu Carp consideră că România se află în fața unui „conflict major între puterea executivă și cea judecătorească”, început în momentul în care instanțele au intrat în proteste și blocaje.

„Această decizie confirmă existența unui conflict instituțional deschis, care nu poate fi rezolvat decât prin intervenția președintelui României. Doar șeful statului are prerogativa constituțională de a media astfel de situații. În lipsa unei discuții la Palatul Cotroceni între Guvern, CSM, Curtea Constituțională și Înalta Curte, blocajul va continua”, afirmă profesorul.

Carp susține că premierul Ilie Bolojan „a acționat ca într-o lume ideală, în care deciziile sunt fie albe, fie negre”, deși instituțiile-cheie „preferă zona de gri, unde orice e posibil”. În opinia sa, este o lecție pentru premierul Bolojan că „politica românească nu funcționează prin reguli clare, ci prin compromisuri permanente”.

Radu Carp FOTO Mediafax
Radu Carp FOTO Mediafax

În privința acuzațiilor de discriminare între diferite categorii de pensionari, Radu Carp spune că acestea sunt „false și folosite ca pretext pentru menținerea privilegiilor”. „Inegalitatea în fața legii este evidentă și de acolo trebuie început. Toți ar trebui să se pensioneze la aceeași vârstă, cu excepții obiective dictate de natura muncii. România își pierde credibilitatea când menține venituri speciale peste media europeană și spune partenerilor europeni că face reforme”, afirmă el.

Carp atrage atenția că problema este una de încredere, nu doar de fonduri PNRR. „Guvernul spune că are o problemă bugetară, dar în același timp păstrează venituri spectaculoase pentru o categorie protejată. Asta erodează credibilitatea statului român în ochii partenerilor săi”, concluzionează analistul.

Valeriu Turcan: „Bruxelles-ul va înțelege că există instituții anti-reformiste, dar nu va renunța la obiectivul reformei”

Analistul Valeriu Turcan consideră că decizia CCR nu slăbește poziția premierului Ilie Bolojan, ci dimpotrivă, îi oferă un avantaj politic. „Prin ambiguitatea momentului, Bolojan se poziționează în centrul jocului politic, obligând toți actorii să se raporteze la el. Dacă își asumă să rămână, câștigă capital politic ca lider care nu renunță la reforme”, afirmă el.

Turcan crede că un scenariu de demisie ar fi plauzibil doar dacă presiunea internă din coaliție devine insuportabilă. „Dacă va constata că grupările anti-reformiste din PSD și PNL blochează orice inițiativă, atunci demisia ar fi un gest strategic, care mută întreaga responsabilitate asupra coaliției”, spune analistul.

Întrebat cum ar putea reacționa Comisia Europeană, Valeriu Turcan arată că Bruxelles-ul urmărește cu atenție acțiunile Guvernului de la București. „Comisia crede că a fost mințită în repetate rânduri de autoritățile române în 2023 și 2024, dar observă că actualul guvern încearcă să recupereze întârzierile. Vor înțelege că există instituții anti-reformiste care tergiversează implementarea deciziilor politice, însă nu vor renunța la obiectivul reformei asumate de România”, a declarat Turcan pentru „Adevărul”.

Decizia CCR, pe motive de procedură. Liderii politici promit reluarea inițiativei 

CCR precizează într-un comunicat de presă că Legea este neconstituțională în ansamblu, însă specifică doar motivele extrinseci, de procedură. Astfel, CRR subliniază necesitatea avizului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), de care Parlamentul va trebui să țină cont de acum încolo. Termenul pentru acest aviz este de 30 de zile. 

Președintele Nicușor Dan promite redactarea unui nou text legislativ, care să corecteze o „prevedere anormală  – pensia egală cu salariul – pe care clasa politică a reglementat-o defectuos acum câțiva ani”. 

Și premierul Bolojan a transmis că procedura va fi reluată, în contextul în care CCR nu a respins pe fond proiectul acestei reforme. „Am luat act de decizia CCR în privința legii privind pensiile magistraților, stabilită cu o majoritate strânsă, de 5-4. Reforma pensiilor magistraților rămâne un obiectiv ferm pentru Guvern, asumat de întreaga coaliție. CCR nu a respins pe fond proiectul acestei reforme, obiecția a fost exclusiv procedurală, deci Guvernul poate relua demersul, ceea ce este o necesitate”, a scris premierul Ilie Bolojan. 

Politică

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite