Pensiile speciale ale magistraților, din nou pe masa CCR. De ce ar putea fi respinsă iar eliminarea lor
0Eliminarea pensiilor speciale a fost deja contestată la Curtea Constituțională de magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție, iar în 6 mai 2020, inițiativa a fost declarată neconstituțională. Acum, problema revine pe masa judecătorilor CCR, care sunt chemați din nou să se pronunțe. Cătălin Pop, avocat și specialist în activitatea Curții Constituționale, explică pentru „Adevărul” la ce se uită judecătorii constituționali și în ce situații pot exista schimbări de decizie.
Proiectul adoptat de Parlament prin asumarea răspunderii Guvernului, care prevede creșterea vârstei de pensionare și scăderea pensiilor speciale ale magistraților, a ajuns la CCR, la sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție. Judecătorii constituționali au amânat de două ori soluționarea sesizării. Odată pentru 8 octombrie și o dată pentru 20 octombrie, prelungind astfel așteptarea publică.
Decizia pe această inițiativă reprezintă miza principală a pachetului doi de măsuri fiscal-bugetare, premierul dând de înțeles că ar putea demisiona în cazul în care proiectul va fi declarat neconstituțional de judecătorii CCR, așa cum s-a mai întâmplat în 2020.
Noua inițiativă prevede însă doar situația magistraților, fiind excluși judecătorii constituționali sau chiar parlamentarii, care erau incluși în proiectul precedent. Proiectul actual indică și o prelungire a vârstei de pensionare pe parcursul a 10 ani.
De ce a fost respins proiectul din 2020
Motivând decizia din 2020, Curtea Constituțională transmitea că nu au fost respectate exigențele impuse fiecărui domeniu de reglementare. În contextul în care legea criticată avea un caracter profund eterogen, vizând statute profesionale diferite, precum și funcții de demnitate publică, toate tratate împreună.
CCR mai puncta, de asemenea, la acel moment, că în procedura de adoptare s-a încălcat ordinea de sesizare a Camerelor Parlamentului, ambele observații din urmă fiind date de faptul că proiectul anterior conținea și abrogarea pensiilor pentru foști parlamentari.
O altă obiecție a Curții a constat în faptul că nu avea la bază nicio documentare sau fundamentare, cercetare sau studiu de impact, fiind încălcate în acest sens prevederile constituționale ale art.1 alin.(3) și (5) care consacră statul de drept, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor.
De asemenea, Curtea a constatat în final că legea a fost adoptată și cu încălcarea caracterului general obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale, reglementat de art.147 alin.(4) din Constituție, potrivit căruia deciziile sale sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor, având aceleași efecte pentru toate autoritățile publice și toate subiectele individuale de drept.
La ce se vor uita judecătorii CCR în analiza actuală
Cătălin Pop, avocat și specialist în activitatea Curții Constituționale, autor al cărții „Curtea Constituţională a României: comportament judiciar strategic”, care analizează toate deciziile CCR, explică pentru „Adevărul” că deciziile Curții „sunt luate în mod strategic, nu pur politic”, considerând mai mulți factori:
„Analiza mea arată că Curtea Constituțională nu ia decizii pur politice. Asta e concluzia. Niciodată, nicio curte constituțională de niciunde, din nicio țară sau o curte supremă de justiție, nu ia decizii pur politice, ci deciziile sunt strategice. Adică se iau în considerare mult mai mulți factori decât doar cei legali sau doar cei politici. Deci avem de-a face cu un organism sau instituție a statului care așa a fost gândită, așa e gândită peste tot în lume, nu este o excepție, nu facem noi opinie separată, în așa fel încât să fie luate decizii bune din cât mai multe perspective: economice, politice, sociale, legislative. Deci, din toate punctele de vedere, acolo trebuie să fie profesioniști pe mai multe paliere. Deciziile sunt luate în mod strategic, dar nu pur politic”.
Jurisprudența anterioară, printre elementele cheie analizate
Trebuie să se uite la propria jurisprudență. Dacă pot să urmeze acea jurisprudență și să respingă legea, dacă în trecut au respins-o. Dar, de asemenea, având în vedere că există judecători noi, pot să apară gândiri diferite, argumente diferite, și atunci ne putem aștepta și la o decizie diferită” - Cătălin Pop, avocat și specialist în activitatea Curții Constituționale
Avocatul Cătălin Pop subliniază că, în luarea deciziei, judecătorii se vor uita însă în primul rând la dosar, elementele sesizate de Înalta Curte și motivarea inițiativei, care trebuie să prezinte un studiu de impact. Însă deciziile trebuie să aibă în vedere și jurisprudența anterioară.
„Fiind într-o compunere diferită, au fost aleși judecători noi față de momentele trecute, trebuie să se uite și la deciziile anterioare, la propria jurisprudență, să vadă în ce sens au decis judecătorii diferit, pentru că acum sunt alții. Trebuie să se uite la propria jurisprudență. Dacă pot să urmeze acea jurisprudență și să respingă legea, dacă în trecut au respins-o. Dar, de asemenea, având în vedere că există judecători noi, pot să apară gândiri diferite, argumente diferite, și atunci ne putem aștepta și la o decizie diferită”, mai explică avocatul.
Schimbarea jurisprudenței Curții, treptată
În general, diferențele de decizie ale CCR sunt „punctuale și făcute cu timpul”, adică prin decizii de neconstituționalitate parțială luate de-a lungul mai multor ani.
„De principiu, judecătorii știu ce s-a întâmplat în trecut și iau decizii echilibrate. Adică iau în considerare și ce a fost în trecut și ce o să fie după. De obicei - revirimentele jurisprudențiale - adică schimbări de jurisprudență se întâmplă cu timpul. Se întâmplă treptat. Dacă se fac schimbări de la o decizie la alta, vine foarte mult argumentat, se discută de ce s-a schimbat jurisprudența, fie pe diferite legi sau în funcție de obiectul legii, dar mereu se argumentează de ce a trebuit să se schimbe. Asta pentru că și Curtea argumentează prin deciziile ei că trebuie și să se ralieze la bunul mers al societății. Societatea din România nu mai este la fel ca cea din 1995. Atunci, Curtea Constituțională judecă și în acord cu dezvoltarea societății”, mai explică avocatul Cătălin Pop.
Deciziile care i-au privit pe magistrați de-a lungul anilor nu indică un „pattern” (n. r. - model), însă, de regulă, parlamentarii au dat adesea greș în ceea ce privește reglementarea în cazul acestei categorii, fiind constatate mai des fie greșeli de procedură, fie neconstituționalități de fond.
Se încarcă comentariile...
