STENOGRAME din ședința PNL. Bolojan: „Dacă acționezi împotriva partidului, decența îți impune să mergi pe alt drum”

În ședința PNL de sâmbătă, 17 octombrie, Ilie Bolojan a avertizat că prelungirea crizei politice riscă să afecteze funcționarea unor instituții ale statului, inclusiv a serviciilor de urgență, din cauza lipsei fondurilor necesare.

Președintele PNL Ilie Bolojan Foto: Mediafax

UPDATE 16.30 Discursul lui Ilie Bolojan după ședință 

Acest vot nu ar fi fost acordat în condiții normale de către PNL, având în vedere componența acestui guvern. Însă România, după o perioadă de criză politică prelungită, are nevoie de un guvern funcțional pentru a evita intrarea în colaps a unor servicii și instituții publice de bază, astfel încât țara noastră să poată funcționa. Un guvern interimar nu are capacitatea să emită ordonanțe, iar sumele prevăzute inițial de ministere pentru câteva servicii de bază au fost epuizate. S-au făcut rectificări de buget în interiorul ministerelor, dar, fără o rectificare bugetară făcută de un guvern cu puteri depline, aceste servicii riscă să nu mai poată funcționa.

În aceste condiții, am decis să acordăm acest vot de responsabilitate. Ca efect al deciziei de a intra în opoziție, demnitarii susținuți de PNL își vor depune demisiile în primele zile ale săptămânii următoare și nu vor mai ocupa posturile.

Acest acord de susținere este unul condiționat. În acest sens, mâine după-amiază voi semna cu prim-ministrul desemnat, Luca Niculescu, acest acord prin care premierul desemnat se angajează să păstreze țintele de deficit pe care România și le-a asumat, astfel încât să putem accesa în continuare fonduri europene, să rămânem o țară sigură pentru investitori, să ne putem corecta cheltuielile bugetare și să creăm condiții pentru relansare economică.

Acest acord este pe o durată limitată, până după aprobarea legii bugetului – o lege foarte importantă atât pentru ratingul României, cât și pentru stabilitate și normalitate în anii următori.

Această situație, dacă ar fi continuat, pe lângă problemele instituționale deja existente, ar fi generat și o prăbușire totală a încrederii cetățenilor români în instituțiile statului. În fața deciziei iresponsabile a PSD și AUR, care au pregătit această moțiune de cenzură fără să pună nimic în loc, PNL a propus soluții pentru a ieși din blocaj. În această perioadă, cu instrumente limitate, am asigurat finalizarea absorbției fondurilor europene prin PNRR și am garantat funcționarea de bază a instituțiilor.

PNL poate fi criticat politic, dar acesta este un vot dat pentru țara noastră.

„Nu ne convine ca partid. Dar e un vot pentru România”: argumentul decisiv al lui Ilie Bolojan pentru sprijinirea Guvernului Niculescu

La finalul ședinței partidului, președintele PNL Ilie Bolojan a recunoscut dificultatea de a vota noul Executiv, dar a spus că este necesară pentru a evita o criză majoră a statului. Liderul liberalilor le-a cerut colegilor unitate și a explicat că votul pentru învestirea guvernului nu reprezintă o apropiere de PSD, ci un act de asumare în fața problemelor reale cu care se confruntă România.

„Romania a fost adusă în aceasta situatie delicata nu de partidul nostru, ci de un partid care a dinamitat coalitia si guvernul. Noi nu am facut nimic altceva decât să acționăm cu pârghiile pe care le-am avut la dispozitie, pentru a păstra fondurile europene și pentru a rămâne consecvenți cu ce am decis.”

Recunoscând că votul va atrage un cost politic, liderul PNL a insistat că prioritatea o reprezintă salvarea țării de la un blocaj financiar și administrativ:

„Am căzut de acord că cei mai mulți, în condiții normale, nu am fi dat un vot de instalare unui astfel de guvern. Poate apărea ca un cost politic pentru PNL. Acest vot de instalare e un act de responsabilitate pentru această țară. Atunci când îți asumi cu o pondere de 15% o sarcină foarte dificilă de care fuge toată lumea, să corectezi deficite generate de alții, să duci lucrurile până la capăt, să intri și la reducerea de cheltuieli, e o problemă de o adevărată responsabilitate.”

În discursul său, Bolojan a punctat clar viitoarea direcție a partidului, subliniind că singura opțiune sănătoasă după acest episod este trecerea în opoziție:

„Cred că am căzut de acord că singura soluție pentru PNL e de a intra în opoziție. Altfel nu faci decât să te compromiti și să generezi val antisistem. PNL unit în opoziție e un drum greu, dar care arată clar că PNL nu este egal cu PSD. În ce privește identitatea noastră, o profilăm prin acțiunile pe care le avem și avem o identitate cât se poate de clar definită. Ce ne-am asumat, modernizare cu rădăcini, PNL e liberal-conservator, dar are vocația modernizării României.”

Totodată, șeful liberalilor a adresat un avertisment ferm privind disciplina internă și respectul față de regulile organizației, amintind propriul său parcurs în partid:

„Dacă vă uitați în istorie, au fost momente în care punctul meu de vedere a fost în minoritate, dar nu am acționat niciodată împotriva partidului, indiferent că eram pe o funcție sau pe alta. Dacă vreți să discutăm de unitatea acestui partid, de rezultate, oricine trebuie să respecte regulile unei organizații care da rezultate. Niciuna nu da rezultate dacă cei din interior nu respectă regulile bunului simț. Dacă acționezi împotriva partidului, decența îți impune să mergi pe alt drum, e o minimă formă de încredere.”

Referindu-se la comportamentul partenerilor care au atacat constant PNL în trecut, Bolojan a subliniat că partidul trebuie să învețe din propriile greșeli și să evite alianțele toxice:

„În ce privește atitudinile privind spectrul politic, cine dintre cei cu care am fost în coaliție a încălcat protocolul? Cine ne-a făcut praf seară de seară, prin contracte? Nu vedem asta? Măcar dintr-un instinct de conservare, ar trebui să fim în situația în care cei care nu te respectă, te doresc să fii o anexă, să nu mai venim cu variante de a mai fi în astfel de combinații perdante și nefuncționale. Ca președinte al acestui partid, v-am rugat nouă luni să nu dam replică, să ne facem că nu vedem, ca să meargă țara bine, în timp ce vedeam ce se întâmplă.”

În final, președintele PNL a reafirmat că acordul încheiat vizează strict depășirea unei perioade de criză tranzitorie și evitarea unor măsuri drastice care ar afecta cetățenii:

„Acordul e cu premierul desemnat. Nu ne convine ca partid. Dar e un vot pentru România. Nu am negociat nici poziții în linia a doua sau alte lucruri. E un acord pentru a asigura o perioadă tranzitorie. Fără o rectificare, fără legislație, gândiți-vă că va urma rectificare, ordonanțe trenuleț, noi nu putem avea un an normal, ne duce într-o criză pe care nimeni nu și-o dorește.”

Premierul interimar a susținut că este nevoie de o rectificare bugetară serioasă și le-a transmis liberalilor că depășirea perioadei de provizorat reprezintă o problemă de responsabilitate, nu doar una de calcul politic.

Declarațiile au fost făcute în ședința Biroului Politic Național al PNL, în care liberalii decid dacă vor vota învestirea Guvernului propus de premierul desemnat Luca Niculescu.

PNL este împărțit în privința susținerii noului Executiv. În timp ce Bolojan le cere colegilor să ia în calcul responsabilitatea pentru funcționarea instituțiilor statului, mai mulți liberali se opun susținerii Cabinetului și cer respingerea acestuia.

Bolojan: Unele instituții ale statului sunt la limita capacității de funcționare

Premierul interimar a amintit că au trecut peste cinci luni de când Guvernul pe care l-a condus a fost demis printr-o moțiune de cenzură inițiată de PSD. În tot acest timp, România s-a aflat într-o perioadă de provizorat, care a limitat capacitatea de reacție a Executivului.

„Suntem la peste cinci luni de când Guvernul pe care l-am condus a fost demis printr-o moțiune de cenzură inițiată de PSD. De atunci, ne aflăm într-o stare de provizorat, ceea ce a presupus o capacitate limitată de reacție, având în vedere prevederile legale care reglementează activitatea unui guvern interimar”, a declarat Ilie Bolojan în ședința PNL.

Potrivit acestuia, în perioada de interimat, Guvernul a trebuit să gestioneze finalizarea PNRR, proiectele aflate în derulare, creșterea prețurilor la combustibili și efectele secetei asupra producției de energie.

„Cu toate acestea, a fost o perioadă în care a trebuit să gestionăm finalizarea PNRR, proiectele și responsabilitățile pe care le-am avut în această perioadă, precum și toate efectele războiului din Golf, creșterea prețurilor la combustibili și seceta care a făcut ca aproximativ 20% din producția de energie a României să nu mai poată fi asigurată de centrala de la Cernavodă”, a afirmat premierul interimar.

Bolojan a avertizat că lipsa fondurilor bugetare a adus unele instituții în pragul dificultăților de funcționare.

„Ca efect al acestei situații și al celor cinci luni de provizorat, am ajuns într-un punct în care, din perspectiva funcționării instituțiilor statului, unele dintre acestea se află la limita capacității de funcționare, din cauza nealocării fondurilor bugetare necesare pentru a-și desfășura activitatea în condiții normale până la sfârșitul anului”, a spus acesta.

În opinia sa, este necesară o rectificare bugetară de amploare, însă actualul Guvern, aflat în interimat, nu poate adopta o astfel de măsură prin ordonanță de urgență.

„Această situație impune, pentru asigurarea funcționării instituțiilor, cel puțin o rectificare bugetară serioasă, care nu poate fi făcută prin ordonanță de urgență de către un guvern interimar”, a subliniat Bolojan.

Banii pentru unitățile de primiri urgențe, insuficienți

Printre problemele semnalate de premierul interimar se numără finanțarea unităților de primiri urgențe din spitale. 

„Primul exemplu este cel al unităților de primiri urgențe. În mod iresponsabil, fie din incompetență, fie în mod premeditat, Ministerul Sănătății a alocat la începutul anului sume total insuficiente pentru funcționarea acestor unități”, a declarat liderul PNL.

Acesta a comparat alocările bugetare pentru unitățile de primiri urgențe de la Spitalul Floreasca din București și de la Târgu Mureș din 2025 cu cele din acest an.

În 2025, unitatea de primiri urgențe de la Spitalul Floreasca, cea mai mare din România, a primit inițial peste 10 milioane de lei. Pentru a putea funcționa până la sfârșitul anului, au fost necesare alte câteva milioane de lei.

În 2026, alocarea inițială a fost de sub 5 milioane de lei, adică mai puțin de jumătate din suma de la începutul anului precedent. Potrivit lui Bolojan, problema lipsei fondurilor a fost rezolvată prin redistribuiri bugetare în interiorul Ministerului Sănătății.

O situație asemănătoare este cea a unității de primiri urgențe din Târgu Mureș, care a primit inițial 8 milioane de lei în 2025, dar a avut nevoie de alte câteva milioane pentru a încheia anul. În 2026, suma alocată la începutul anului a fost de sub 4 milioane de lei.

„V-am dat aceste două exemple pentru a înțelege că avem unități de primiri urgențe care au primit aproximativ 30% din alocările necesare funcționării lor pe parcursul întregului an”, a afirmat premierul interimar.

Bolojan a avertizat că, fără rectificări bugetare, unele unități de primiri urgențe nu vor putea funcționa în condiții normale până la sfârșitul anului. 

Ambulanțele și pompierii, afectați de scumpirea combustibililor

O altă problemă invocată de Bolojan este finanțarea serviciilor care depind de consumul de combustibil, inclusiv inspectoratele pentru situații de urgență și serviciile de ambulanță.

Potrivit premierului interimar, prețurile la combustibili au crescut, în medie, cu 20–30% de la sfârșitul lunii februarie, iar scumpirile s-au menținut și în a doua jumătate a anului.

„Acest lucru a făcut ca alocările bugetare inițiale, chiar și atunci când au fost calculate pentru a acoperi toate cele 12 luni, să se consume mai repede din cauza majorării prețurilor”, a explicat acesta.

Bolojan a precizat că au fost făcute redistribuiri bugetare în interiorul Ministerului Afacerilor Interne și al Ministerului Sănătății pentru a permite continuarea activității serviciilor respective, însă fondurile suplimentare nu acoperă toate necesitățile până la sfârșitul anului.

Premierul interimar a atras atenția și asupra investițiilor aflate în derulare, care necesită finanțare suplimentară, inclusiv ca efect al supracontractării din anii anteriori.

Ca exemplu, el a indicat situația proiectelor derulate de Ministerul Transporturilor prin PNRR, unde valoarea contractelor semnate este de 19,5 miliarde de euro, în condițiile în care alocarea finală menționată este de 4,6 miliarde de euro.

„Aceste lucrări au fost începute și necesită fluxuri financiare suplimentare pentru continuarea lor, iar aceste necesități nu pot fi acoperite în condiții normale fără măsuri bugetare corespunzătoare”, a declarat Bolojan.

Ce le-a transmis Bolojan liberalilor înaintea votului pentru Guvernul Niculescu

În a doua parte a intervenției, premierul interimar a vorbit despre nominalizările pentru funcția de prim-ministru și despre decizia pe care PNL trebuie să o ia în privința susținerii noului Executiv.

Bolojan a amintit că președintele României a făcut patru nominalizări pentru funcția de premier, primele două la începutul verii și următoarele două în această toamnă. În prezent, premier desemnat este Luca Niculescu, iar lista guvernamentală cuprinde atât tehnocrați, cât și membri ai PSD.

„Având în vedere ceea ce s-a întâmplat în această perioadă, evoluțiile politice din ultimii trei ani și lecțiile pe care le-am tras, dacă am face exclusiv un calcul strict politic, Partidul Național Liberal nu ar trebui să voteze învestirea acestui guvern. Știm care sunt capacitățile unora dintre cei nominalizați pentru funcțiile de miniștri, pentru că am lucrat cu o parte dintre ei. Cunoaștem, de asemenea, abordările Partidului Social Democrat”, a declarat Bolojan.

Premierul interimar a adăugat că nu are așteptări foarte mari de la viitorul Executiv, având în vedere constrângerile economice și bugetare cu care România se va confrunta anul viitor.

Cu toate acestea, el a susținut că PNL are o responsabilitate în actuala situație politică, deoarece este partidul cu cea mai mare pondere dintre cele trei formațiuni reprezentate în Guvernul interimar.

„Există însă o responsabilitate pe care o am atât eu, personal, în calitate de prim-ministru interimar, cât și Partidul Național Liberal. În actualul guvern interimar, partidul nostru are cea mai mare pondere dintre cele trei partide reprezentate și, implicit, poartă principala responsabilitate pentru ceea ce se întâmplă în această perioadă”, a conchis Ilie Bolojan.

Liderul liberal le-a transmis astfel colegilor că prelungirea crizei politice poate avea consecințe asupra funcționării instituțiilor statului, în condițiile în care un guvern interimar nu poate adopta toate măsurile bugetare necesare.