SRI se opune publicarii listelor cu securisti, intocmite de CNSAS

Decizia CNSAS de a publica, in Monitorul Oficial al Romaniei, datele de identitate, inclusiv numele conspirative si functiile detinute de ofiterii si subofiterii de securitate, activi sau acoperiti,

Decizia CNSAS de a publica, in Monitorul Oficial al Romaniei, datele de identitate, inclusiv numele conspirative si functiile detinute de ofiterii si subofiterii de securitate, activi sau acoperiti, care au desfasurat activitati de politie politica a adus institutia intr-un razboi total cu Comisia SRI. Ultimul sau episod s-a scris ieri, cand a avut loc o sedinta a Colegiului CNSAS, la care a fost adoptat un comunicat de-a dreptul incendiar. Cum s-a ajuns aici? CNSAS a pregatit mai multe liste de ofiteri ai fostei Securitati implicati in activitati de politie politica (pe baza dosarelor cercetate pana acum). O prima lista a si fost trimisa SRI, pe la mijlocul lunii aprilie 2002, spre a se obtine datele prevazute de lege in vederea inscrierii lor in paginile Monitorului Oficial. Desi au trecut exact doua luni de la acest demers, institutia condusa de Radu Timofte n-a gasit timp pentru un raspuns. Listele cu ofiteri au fost alcatuite de CNSAS pe baza unor criterii elaborate de colegiul acestuia. Au fost enumerate categoriile de securisti obligatoriu de inclus sau care trebuiau exceptate. Din prima categorie fac parte cadrele Securitatii care au dirijat retele informative de recrutare si urmarire ca politie politica, au intocmit dosare premergatoare urmaririi penale si au efectuat cercetarea penala ca politie politica etc. Cea de-a doua categorie se refera la cei care au executat operatiuni tehnice (filaj, interceptarea corespondentei, ascultarea convorbirilor telefonice) si la angajatii Securitatii care au fost implicati in actiuni reale privind siguranta statului, ceea ce nu e sinonim cu mentinerea puterii comuniste (pericolul terorist, detinerea ilegala de armament, materiale explozive, toxice ori radioactive, protejarea obiectivelor strategice etc.). Punctul de vedere al Comisiei SRI a ajuns pe masa Colegiului CNSAS luni, 10 iunie a.c., si a fost de natura sa nedumereasca si sa intrige. Mai inainte de toate, parlamentarii negau competenta CNSAS "de a consacra legislativ definitia sau activitatile circumscrise actelor de politie politica". CNSAS era apoi suspectat de rea-credinta in aplicarea legii. Comisia mai arunca apoi pe tapet cuvintele "arbitrar" si "inconsecvent". Si lista de reprosuri continua: este contraindicat sa se publice numele ofiterilor aflati inca in activitate; pentru dovedirea activitatii de politie politica trebuie sa existe o vatamare sesizabila si demonstrabila a lezarii drepturilor omului etc. Marti, dupa mai multe ceasuri de dezbateri, Colegiul a hotarat ca trebuie sa se adreseze opiniei publice, rispostand intepat si aparandu-si punctul de vedere. Observatiile Comisiei SRI, zice comunicatul CNSAS, "dovedesc, pe de o parte, o insuficienta cunoastere a Legii nr. 187/1999, o analiza superficiala a criteriilor noastre si, pe de alta parte, intentia de a bloca, prin mijloace arbitrare, din care nu lipsesc amenintarile cu subtext penal, activitatea CNSAS (...) Fiecare paragraf al textului transmis de comisie ni se pare caracteristic pentru o mentalitate care jigneste nevoia de justitie manifestata de opinia publica dupa 1989 si e de natura sa dauneze imaginii tarii". Colegiul a folosit prilejul si pentru a denunta Executivul, care "face declaratii echivoce" in legatura cu rostul institutiei. Concluzia CNSAS este intemeiata: exista "o situatie de criza institutionala care, intr-un fel sau altul, trebuie transata".