Se cere revenirea la transparența declarațiilor de avere. Cât de realistă este rectificarea legii?
0USR a depus la Senat un proiect de lege care contrazice decizia CCR privind secretizarea declarațiilor de avere. Inițiativa așteaptă avizul Consiliului Legislativ, iar ulterior ar putea fi discutată susținerea în coaliție. Reprezentanții USR spun că vor veni și cu alte variante legislative. „Nimeni nu vrea, de fapt, să vorbească despre esența problemei”, susține însă profesorul Radu Carp.
Amintim că în primăvară Curtea Constituțională a României (CCR) a stabilit că declarațiile de avere și de interese ale demnitarilor, funcționarilor și angajaților din instituțiile publice nu mai trebuie publicate, invocând protejarea vieții private.
Decizia, pronunțată la sfârșitul lunii mai, a declarat neconstituționale articolele din Legea 176/2010 care impuneau publicarea declarațiilor pe site-urile instituțiilor și includerea informațiilor despre averea și veniturile soțului/soției și copiilor. Potrivit deciziei, declarațiile sunt depuse în continuare la Agenția Națională de Integritate (ANI), dar nu mai pot fi publicate.
Proiectul USR
Ce prevede proiectul
Inițiativa depusă de USR prevede publicarea declarațiilor pe platforma ANI. Anumite informații, precum adresele imobilelor și terenurilor vor fi secretizate, în afară de județul și țara, precum și numele complet al rudelor.
De asemenea, proiectul de lege prevede că persoanele care depun declarații vor menţiona şi averea membrilor de familie, fiind însă responsabile doar pentru informaţiile pe care le puteau cunoaşte în mod rezonabil.
Partidul ia în calcul mai multe variante de lucru
„Proiectul este lucrat de USR. În coaliție nu am ajuns la o formă comună. USR susține că declarațiile trebuie să rămână publice, celelalte partide preferă ca acestea să fie doar la ANI. De la Guvern nu avem vreun proiect în transparență. În opinia noastră, proiectul reflectă soluții care sunt în acord cu decizia CCR”, explică senatoarea co-inițiatoarea Simona Spătaru.
Oana Murariu arată că inițiativa încearcă să readucă varianta inițială. „Am discutat mai multe variante și am înregistrat varianta cea mai apropiată de legea în vigoare, decizia Curții Constituționale. (...) Vor fi publice, cu niște mici modificări pentru a se respecta viața privată. Adică să se știe că am trei imobile, dar să nu se știe unde sunt. Să se știe că am în comun cu cineva”.
Inițiativa depusă de USR depinde însă de avizul de la Consiliul Legislativ. În funcție de acest aviz ar mai putea fi inclusiv intervenții asupra proiectului:
„CCR-ul a spus că se încalcă dreptul la viață privată prin publicare. Că e publicat pe site-ul ANI, că e publicat în alte parte, fără acordul persoanei. Și atunci, practic, în urma deciziei CCR-ului nu se poate publica nicăieri. Ceea ce am prevăzut a fost publicarea de site-ul ANI. (...) Am zis că vedem în funcție de avizul de la Consiliul Legislativ, dacă vom mai interveni asupra proiectului eventual și reușim să formăm o majoritate sau dacă nu, este efectiv de testare, cel puțin din punct de vedere al Consiliului Legislativ, cu privire la constituționalitate. Ca să vedem ce facem, dacă mergem cu acesta sau încercăm și altceva. (...) Dacă din start Consiliul Legislativ vă spune că nu respectă decizia CCR, atunci, clar, pe acest proiect nu vom putea continua. Dar avem mai multe forme de proiect. Noi nu vrem să lăsăm subiectul”, mai spune Murariu.
În cazul în care proiectul nu va avea succes, o altă propunere a deputatei Oana Murariu este ca declarațiile de avere să poată fi publicate cu acordul titularului.
„Am parcurs acest drum?”
Chiar dacă trece proiectul, „nu va mai fi ce a fost înainte”, este de părere profesorul Radu Carp pentru „Adevărul”. „Dacă se votează în această formă, nu înseamnă că se revine la vechiul sistem de postare, adică acea postare pe paginile proprii ale instituțiilor. Problema de fond este următoarea. Aici sunt două chestiuni care se bat cap în cap. Necesitatea de a avea o transparență asupra veniturilor din funcții publice și respectiv dreptul la viață privată la intimitatea funcționarului publici. România a avut o legislație foarte dură în domeniul acesta mult, mult timp și care a produs efecte. În sensul că lectura acestor declarații a făcut posibilă descoperirea unor fapte de corupție care probabil că altfel n-ar fi fost descoperite.
Acum, întrebarea este și nimeni nu dă niciun răspuns dintre politicieni. Este vorba de o perioadă de tranziție până la a avea sistemul care există în toate țările europene, prin care s-a ajuns la un echilibru între transparență și respectiv viața privată. Am parcurs acest drum sau suntem undeva pe la jumătate și trebuie să continuăm. Aici e toată problema. Nimeni nu vrea, de fapt, să vorbească despre esența problemei. În opinia mea cred că CCR a vrut să transmită că această perioadă de tranziție s-a încheiat și că în momentul de față începem să mergem pe palierul celălalt, de respectarea a vieții private. Acum, sigur că se pot aduce argumente pro și contra”.
Motivarea CCR
În motivare, Curtea a invocat dreptul la viață privată: „Textul Constituției se opune unei prelucrări în masă a datelor cu caracter personal prin publicarea declarațiilor de avere cu consecința expunerii persoanei unei nejustificate atenții publice. Curtea subliniază că dezvoltarea tehnologiilor de inteligență artificială face posibilă crearea unor modele și tipare comportamentale personalizate în raport cu fiecare declarant în parte, ceea ce, coroborat cu abundența informațiilor private devoalate, prin efectul legii, în spațiul public, prezintă un risc în sensul desconsiderării demnității umane și a individualității persoanei, fragilizând până la anulare protecția constituțională de care aceasta trebuie să se bucure în privința vieții sale private”.
Potrivit judecătorilor constituționali, nu era asigurat „un just echilibru între cele două drepturi fundamentale aflate în concurență. Astfel, nevoia de informare a publicului și necesitatea controlului averilor nu pot conduce la o ingerință disproporționată în viața privată a persoanelor”.
De asemenea, CCR argumentează că răspunderea declarativă trebuie să fie individuală: un funcționar public nu poate fi tras la răspundere pentru informații referitoare la soț, soție sau copii, pe care nu le deține direct. Trei judecători ai CCR, Iulia Scântei, Livia Stanciu și Mihaela Ciochină au avut opinii separate la acel moment.
Val de critici
Decizia a stârnit un val instant de critici la momentul respectiv. Președintele României a cerut intervenția Parlamentului, iar reprezentanți ai ANI au avertizat că România riscă să fie sancționată de organismele europene anticorupție. În plan politic, mai mulți lideri politici, printre care și actualul președinte Nicușor Dan și premierul interimar de la momentul respectiv, Cătălin Predoiu, au afirmat că Parlamentul va corecta Legea după ce Curtea Constituțională își va motiva decizia.
„Decizia surprinzătoare a Curții Constituționale anunțată astăzi este în contradicție cu un principiu esențial al democrației – transparența în exercitarea funcțiilor publice. Accesul cetățenilor la informații privind declarațiile de avere ale demnitarilor este o garanție a integrității și responsabilității în spațiul public, iar acest principiu trebuie apărat cu fermitate.În cazul în care motivarea deciziei identifică deficiențe de natură tehnică în cadrul legislativ actual, este responsabilitatea Parlamentului să le corecteze cu celeritate”, a declarat președintele României, Nicușor Dan.
Până acum, în Parlament cel puțin, nu pare că subiectul a fost deschis, deși o astfel de inițiativă a coaliției necesită dezbatere în Legislativ.
„Va trebui să îl citim, să ne uităm cu toții pe el. Să vedem despre ce este vorba, să vedem dacă contravine deciziei CCR”, precizează liderul de la Camera Deputaților al PSD. Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond, afirmă că vor exista discuții, dacă proiectul va ajunge la Cameră.
Se încarcă comentariile...
