Scandal între UDMR și AUR la dezbaterea proiectului privind limba minorităților: „România nu e Ungaria”

Un proiect iniţiat de UDMR privind menţinerea dreptului de utilizare a limbii unei minorităţi naţionale în administraţia locală, chiar şi în cazul în care ponderea acesteia scade sub pragul de 20%, a provocat, miercuri, dezbateri aprinse în plenul Camerei Deputaţilor între reprezentanţii UDMR şi cei ai AUR.

Dan Tănasă, deputat AUR Foto: Facebook/Dan Tănasă

În favoarea respingerii proiectului au votat 157 de deputaţi, în timp ce 81 au votat împotrivă, iar 13 s-au abţinut. Abţinerile au aparţinut deputaţilor USR.

Iniţiativa legislativă urmărea consolidarea principiului dreptului câştigat în materia utilizării limbilor minorităţilor naţionale în unităţile administrativ-teritoriale, prin modificarea articolului 604 alineatul (1) din Codul administrativ. Mai exact, proiectul prevedea eliminarea sintagmei „până la data validării rezultatelor următorului recensământ", potrivit Agerpres.

Potrivit iniţiatorilor, modificarea era necesară „pentru a asigura stabilitatea drepturilor deja dobândite de comunităţile minoritare şi pentru a evita pierderea unor drepturi lingvistice ca urmare a unor fluctuaţii demografice conjuncturale sau temporare".

„În forma actuală, prevederea legală condiţionează exercitarea dreptului de folosire a limbii materne în administraţia locală de atingerea unui prag de 20% din populaţia unităţii administrativ-teritoriale, stabilit în funcţie de ultimul recensământ. Comunităţi minoritare care au beneficiat timp îndelungat de acest drept riscă să îl piardă fără a fi intervenit vreo modificare a statutului lor constituţional sau a intenţiei legiuitorului de a garanta protecţia identităţii lor culturale şi lingvistice", subliniază expunerea de motive.

Deputatul UDMR Markó Attila-Gábor a susţinut proiectul de la tribună.

„Avem un proiect foarte simplu în faţa dumneavoastră, care ne duce la un gest firesc - drepturile lingvistice să rămână valabile chiar dacă ponderea scade sub 20%. (...) Pentru noi, minorităţile naţionale, ar fi recunoaşterea existenţei noastre şi în comunităţile mici. Pentru dumneavoastră ar fi un simplu gest firesc care nu este nici măcar o chestiune maghiară, ci a minorităţilor naţionale. Încerc să vă conving că nu supără pe nimeni dacă o tăbliţă bilingvă rămâne expusă într-o comună. (...) Nu există comunism cu faţă umană, aşa cum nu există nici măcar extremism cu faţă umană", a afirmat Markó Attila-Gábor.

Deputatul AUR Dan Tanasă a susţinut că proiectul ar urmări, de fapt, oficializarea de facto a limbii maghiare în judeţele Harghita şi Covasna.

„Adevărul că îţi trebuie mult tupeu, un tupeu din ăla care te taie la stomac, să fii un fost fugar care fuge de justiţia din România la acest microfon să ne vorbească nouă despre extremism, despre comunism. (...) Ce vrea UDMR este să întărească statutul de limbă semioficială din Harghita şi Covasna. (...) Noi trebuie ne opunem, pentru că aceste prevederi erodează caracterul de limba oficială a limbii române", a arătat el.

Liderul deputaţilor UDMR, Csoma Botond, a susţinut că modificarea legislativă „este o chestiune de bun simţ" şi l-a invocat în context pe Călin Georgescu.

„Nu aş dori să intru într-o polemică şovină sau naţionalistă. (...) Modificarea legislativă este o chestiune de bun simţ, nu doreşte nimeni să atenteze la limba română, să facem rău statului român. Este o chestiune de bun simţ. Observ un dublu standard cras. Ieri, alaltăieri, l-aţi apărat de justiţie pe Călin Georgescu. Spuneţi de ce l-aţi apărat şi apoi să ne daţi nouă lecţii despre justiţie", a spus Csoma Botond.

În replică, Dan Tanasă a afirmat că „România nu e Ungaria".

„Liniştiţi-vă, aici e România, nu e Ungaria, domnule Csoma Botond", a spus el, continuând acelaşi mesaj şi în limba maghiară. "Tupeul îţi întoarce stomacul pe dos. Colegii de la UDMR sunt cei care s-au încolonat în spatele actualului prefect de Covasna, trimis în judecată pentru corupţie. Iar UDMR s-a încolonat imediat în spatele lui, au zis că-l susţin, să-şi dovedească nevinovăţia. Ăsta e tupeul celor de la UDMR. (...) E vorba despre despre respectarea limbii oficiale de stat. (...) Şantajul este principala forţă cu care acţionează UDMR. Aşa a obţinut totul în ultimii 37 de ani", a susţinut Tanasă.

USR s-a băgat în dispută

La rândul său, deputatul USR Alexandru Dimitriu a criticat poziţia AUR şi l-a invocat şi el pe Călin Georgescu.

„Într-adevăr, ţi se întoarce stomacul pe dos când auzi un extremist, un xenofob cum îşi bate joc de instituţia Parlamentului, cum o foloseşte ca tribună pentru a propaga ura din România. Şi nu este singurul de la AUR care face acest lucru. Sunteţi de o ticăloşie cruntă, apăraţi un criminal, pe Călin Georgescu, şi veniţi să daţi nouă lecţii. Călin Georgescu este un mafiot de ultima speţă. (...) Este anormal ca parlamentari ai României să sprijine mafia lui Călin Georgescu şi românii trebuie să vadă acest lucru", a spus Dimitriu.

Deputatul UDMR Szabo Odon a susţinut că proiectul se înscrie în cadrul drepturilor lingvistice promovate la nivelul Uniunii Europene şi a făcut o paralelă cu drepturile minorităţii româneşti din statele vecine.

„Dacă doriţi aceste drepturi pentru românii din afara graniţelor, atunci minorităţile din interiorul graniţelor de ce nu ar avea dreptul să aibă aceleaşi drepturi lingvistice?", a adăugat el, precizând că colegul său „a fost achitat în toate dosarele in care i s-au imputat anumite lucruri".

Dan Tanasă a susţinut însă că legislaţia românească privind protecţia minorităţilor „nu există nicăieri în lume, nici măcar în Ungaria".

„Şi doar cei de la UDMR au acest tupeu în permanenţă, să ne vorbească despre drepturi. Despre care drepturi să vorbim, domnilor? Să vorbim despre drepturile românilor din Transilvania în ultimii 600 de ani? Ar trebui ca timp de 600 de ani voi, cei de la UDMR, să beneficiaţi exact de aceleaşi drepturi de care au beneficiat românii din Transilvania timp de 600 de ani, timp în care secuii, maghiarii şi saşii i-au tratat ca pe nişte câini, ca pe nişte animale. (...) Credeţi că toţi citim istoria de la Budapesta?", a susţinut deputatul AUR,

Camera Deputaţilor este prima sesizată în cazul acestui proiect de lege, forul decizional fiind Senatul.