Cum au ajuns ucrainenii și minoritățile etnice din Rusia să facă front comun în lupta împotriva imperialismului rus

În urma invaziei la scară largă a Rusiei în Ucraina, se evidențiază o cooperare mai strânsă între statul ucrainean și populațiile minoritare din Rusia care se opun politicii Moscovei, pe fondul consolidării unui front comun în ceea ce privește combaterea ambițiilor imperialiste ale Federației ruse, relatează Novaia Gazeta.

O mentalitate comună a activiștilor ucraineni și ruși poate părea improbabilă, dar are totuși un precedent documentat: regretatul lideri al opoziției ruse Boris Nemțov, asasinat în 2015, a susținut revoluția portocalie din Ucraina la începutul anilor 2000, precum și Revoluția Demnității sau Maidanul din 2013-2014.

Nemțov a fost numit consilier economic al președintelui ucrainean Viktor Iușcenko în 2005 și a fost decorat postum cu Ordinul Libertății, în semn de recunoaștere a serviciilor aduse poporului ucrainean.

După moartea lui Nemțov, nu a mai existat un sprijin la fel de vocal pentru Ucraina în rândul opoziției politice ruse. Alecsei Navalni, considerat un succesor neoficial al lui Nemțov, și-a exprimat inițial îndoielile cu privire la oportunitatea ca Rusia să returneze Ucrainei Peninsula Crimeea anexată, revenind ulterior asupra declarațiilor. El a a murit în condiții suspecte într-o închisoare siberiană în 2024.

Pe de altă parte, membri ai minorităților etnice disidente din Rusia s-au alăturat cauzei ucrainene înainte de invazia la scară largă din 2022.

Voluntarii ceceni care se opun direcției politice a Ceceniei moderne au luptat în Forțele Armate ale Ucrainei încă din 2014, formându-și propriile unități militare pentru a ajuta la apărarea estului Ucrainei împotriva insurgenților susținuți de Rusia. 

Acest front comun a devenit un parteneriat mult mai strâns pe parcursul războiului din Ucraina, susțin activiștii ucraineni.

„Mai mulți lideri ai minorităților etnice își desfășoară acum activitatea în Ucraina”, spune Yaroslav Yurchyshyn, deputat al partidului liberal și pro-european Holos, subliniind că multor activiști din cadrul minorităților din Rusia li s-a acordat azil în țară de-a lungul anilor, printre aceștia numărându-se  etnici buriați și ceceni.

Liderii minorităților naționale din Rusia au condamnat acțiunile lui Putin, exprimându-și sprijinul pentru Ucraina și transmițând clar că nu își consideră națiunile ca parte a statului imperialist rus, a declarat Iurcișin pentru Novaia Gazeta Europa, explicând a așa a luat naștere o colaborare împotriva Kremlinului între ucraineni și minoritățile etnice din Rusia 

Acesta spune că această apropiere își are rădăcinile în experiențe comune: represiunea sovietică fără precedent asupra ambelor - atacuri asupra intelectualilor, suprimarea culturilor naționale și politici dure de rusificare.

Etnicii ruși reprezintă 72% din populația rusă actuală, o cifră care a înregistrat o scădere de 5% din 2010. Ca urmare a politicilor de asimilare, ponderea celor care se identifică drept ruși a crescut în regiunile cu populații minoritare. Pe de altă parte, tot mai puțini locuitori se identifică drept etnic ruși în regiunile în care rușii sunt  minoritari, precum Caucazul de Nord, Tuva și Iakutia. 

În 2021, când Rusia a efectuat ultimul recensământ, 25 de milioane de persoane declarau o altă identitate decât cea rusă, în timp ce 16,6 milioane de persoane nu au declarat nicio identitate etnică.

Iușicin spune că este necesară o înțelegere mai profundă a diversității etnice a Federației Ruse și în acest scop a înființat Comisia Specială Temporară pentru Dialogul cu Popoarele Indigene din Rusia în parlamentul ucrainean.

„Am înțeles că aceste grupuri trebuie să fie reprezentate și că am putea fi primii care o fac. Altfel, vor continua să fie nevăzute și neauzite, ca și cum nu ar exista”, a spus el.

În prezent, Comisia lucrează la elaborarea unei legi care să definească politica guvernului în raport cu națiunile indigene ale Rusiei, o inițiativă care se bucură de sprijinul deputaților din întreg spectrul politic, precum și al Ministerului de Externe al Ucrainei, spune deputatul ucrainean.

Pe lângă aceste eforturi legislative, comisia își propune să sprijine popoarele minoritare din Rusia pe scena mondială și a pledat cu succes pentru ca o treime din locurile în noua Platformă pentru Dialog a Consiliului Europei să fie rezervate reprezentanților minorităților naționale din Rusia.

Obiectivul Ucraina este câștigarea dreptului minorităților naționale din Rusia de a-și alege propria cale, lucru imposibil în prezent din cauza legilor stricte rusești care incriminează solicitarea de independență regională sau chiar autonomie. Republicile din Rusia, în multe cazuri, nu au drepturi, spune Iurcișin, „doar obligații de a preda bani și resurse Moscovei”.

O luptă comună împotriva imperialismului rus

Blocul Antiimperial al Națiunilor (ABN), o organizație civică formată din ucraineni și minorități etnice din Rusia, dizolvată în 1996, și-a reluat activitatea în 2023 într-un peisaj geopolitic foarte diferit.

„Predecesorii noștri au înțeles încă din timpul celui de-al Doilea Război Mondial că imperialismul Moscovei, pe atunci sub forma bolșevismului, nu reprezenta mai puțin o amenințare pentru lumea civilizată decât fascismul sau nazismul”, spune vicepreședintele ABN, Oleh Vitvitsky, care spune că motivația sa a fost dată de conștientizarea faptului că minoritățile naționale ucrainene și ruse au un „inamic comun” în Moscova.

ABN administrează Universitatea Națiunilor Libere, un forum prin care experți din întreaga lume instruiesc activiști regionali și separatiști din Federația Rusă în subiecte variind de la economie și comunicare până la drept internațional, pentru a-i sprijini în lupta lor împotriva Moscovei.

Problemele cu care se confruntă minoritățile etnice din Rusia „pe care le semnalăm politicienilor americani sau europeni sunt în mare parte nefamiliare și de neînțeles pentru aceștia”, a spus el, explicând că această conștientizare este scopul expoziției „Prizonierii adevărați ai lui Putin: Prizonierii politici ai națiunilor înrobite”, care spune poveștile activiștilor minorităților etnice închiși în Rusia și care a fost organizată până acum în peste 20 de țări.

Multe dintre evenimentele organizate de ABN au loc în Ucraina, unde, în pofida legăturilor tradițional strânse cu Rusia, puțini sunt familiarizați cu luptele politice ale persoanelor care nu sunt de etnie rusă.

Soluții împotriva imperialismului rus

Forumul Națiunilor Libere din Post-Rusia (FNPRF) este probabil cea mai cunoscută platformă care pledează pentru dizolvarea Federației Ruse în forma sa actuală, fondatorul și liderul său, Oleg Magaletsky, declarând pentru Novaya Europe că invazia rusă a fost cea care l-a determinat să acționeze.

El a ajuns la concluzia că singurul lucru care ar proteja lumea de imperialismul rus este „demilarizarea și decolonizarea acestui imperiu, care își folosește coloniile pentru a-i determina pe oameni să lupte împotriva națiunilor libere și din care extrag resurse pentru a-și finanța războaiele imperialiste”.

Regiunile rusești cu cea mai mare proporție de non-ruși, cum ar fi Bashkortostanul și Tatarstanul, sunt în fruntea clasamentului național în ceea ce privește numărul de victime de război confirmate.

În urmă cu doi ani, Curtea Supremă a Rusiei a declarat FNPRF drept organizație teroristă, cu  „172 de filiale anti-ruse”.

Magaletsky spune că există numeroase tentative din partea agențiilor de informații rusești de a se infiltra în organizație. „Încearcă să pună oamenii nepotriviți la locul potrivit, așa că face parte din sarcina noastră să ne asigurăm că astfel de oameni nu au parte de aceste oportunități.”

„Trebuie să clarificăm un lucru deopotrivă pentru oamenii din interiorul imperiului colonial al Moscovei și pentru cei care trăiesc în lumea liberă... Rusia nu este o federație”, subliniază Magaletsky. „Poate că acesta este numele lor, dar de fapt este un imperiu colonial.”

Pe măsură ce războiul lui Putin împotriva Ucrainei intră în al cincilea an, iar retorica rusă față de Occident devine din ce în ce mai agresivă, sprijinul pentru FNPRF și ideile sale crește, iar evenimentele anti-Kremlin sunt acum mult mai ușor de organizat, spune Magaletsky.

„Cei din Occident credeau cândva într-o Rusie democratică, iar mulți dintre ei credeau în așa-numiții ruși «buni». Dar după primul, al doilea, al treilea an de război, au realizat că Rusia rămâne imperialistă în esență. Și-au dat seama că este insuficient să schimbăm pur și simplu numele țarului, trebuie să schimbăm întregul sistem.”