Românii din diaspora, batjocoriţi din nou de Parlament
0
În ciuda promisiunilor că românii din străinătate vor fi mai bine reprezentaţi, Comisia de Cod Electoral a agreat ca diaspora să trimită în Parlament doar o mână de oameni.
Liderii marilor partide politice s-au bătut cu pumnul în piept, imediat după alegerile prezidenţiale, că românilor din străinătate li se va acorda mai multă atenţie electorală, în sensul că nu vor mai sta la coadă pentru a vota şi vor fi mai bine reprezentaţi în Parlamentul de la Bucureşti. În pofida tuturor promisiunilor post-electorale, nu s-a schimbat nimic. Ba mai mult, Comisia de Cod Electoral, organism responsabil cu elaborarea unei noi legislaţii electorale care să înglobeze toate tipurile de scrutin, a ignorat, „de principiu“, peste trei milioane de români cu drept de vot aflaţi peste graniţe.
În acest moment, diaspora este reprezentată în Parlament de patru deputaţi şi doi senatori, iar PNL şi PSD au ajuns la un acord verbal ca numărul parlamentarilor pentru diasporă să rămână aproape acelaşi. „A fost o discuţie de principiu în care am stabilit că pot fi mai mulţi parlamentari pentru diaspora, dar nu zeci de parlamentari. Probabil vor fi între şapte şi zece. Gândiţi-vă că un parlamentar din Asia a fost ales de câteva sute, iar un altul din ţară de câteva sute de mii. Nu e chiar corect. Parlamentarii din Diaspora au obţinut foarte puţine voturi“, a spus, pentru „Adevărul“, chiar unul dintre membrii PNL din Comisia de Cod Electoral.
„Ne costă foarte mult“
Acelaşi liberal a mai adus un argument: banii. „În al doilea rând, un parlamentar din Diaspora costă foarte mult. De exemplu, un parlamentar pentru Australia, doar dacă se duce de două ori într-un mandat de patru ani acolo, diurna, cazarea şi transportul ne costă foarte mult “, a explicat parlamentarul PNL.
Eugen Tomac, deputat ales în Diaspora, protestează. „Este o minciună că parlamentarii din Diaspora costă foarte mult. Biroul Permanent al Parlamentului a hotărât ca aleşii din Diaspora să aibă dreptul la doar două deplasări pe an. Eu am fost votat în Asia şi nu am fost niciodată. Am cerut ca un parlamentar din Diapsora să aibă acelaşi buget ca un parlamentar care este ales într-un colegiu din ţară“, a spus Tomac pentru „Adevărul“.
„Minimum 15 parlamentari“
Preşedintele Comisiei, liberalul Mihai Voicu, a spus deschis că, deşi se va schimba sistemul de vot, va exista o singură circumscripţie pentru diaspora, care îi va pune laolaltă pe românii din Europa, Asia sau Africa. „Deoarece am agreat revenirea la votul pe liste, parlamentarii nu mai pot fi reprezentaţi pe ţări, cum este acum, ci numărul pe care îl vom stabili de parlamentari va reprezenta întreaga Diasporă şi va fi o singură circumscripţie“, a spus Mihai Voicu.
Practic, noul sistem electoral, ce prevede votul pe liste, va împărţi România în 42 de circumscripţii electorale, una pentru fiecare judeţ, iar pentru românii din diaspora va fi circumscripţia numărul 43. Practic, electorii din fiecare circumscripţie vor alege o listă propusă de partide. Numai că circumscripţia pentru diaspora, singură, adună 3,5 milioane de români cu drept de vot. În condiţiile în care în ţară sunt 18 milioane de votanţi, numărul românilor din străinătate reprezintă cam 20% din electorat.
„Decizia pe care a luat-o Comisia săptămâna trecută a fost ca norma de reprezentare pentru Diaspora să fie de şapte parlamentari la 3,5 milioane de cetăţeni rezidenţi. Diaspora ar trebui să fie reprezentată de minimum 15 parlamentari. Proporţionalitatea ar trebui să se facă în funcţie de numărul românilor concentraţi într-o zonă. Trebuie minimum trei parlamentari pentru Italia, minimum trei parlamentari pentru Spania, unde sunt cele mai mari comunităţi de români, minimum doi parlamentari pentru Republica Moldova şi restul pentru întreaga lume“, a spus Eugent Tomac, parlamentar ales pentru Republica Moldova.
Ideea lui Lăzăroiu
Sociologul Sebastian Lăzăroiu vine cu o soluţie legislativă care ar duce la reprezentarea cât mai bună a disporei. „Cetăţenilor români care şi-au păstrat domiciliul în România, deşi sunt rezidenţi în străinătate, ar trebui să li se contabilizeze votul în circumscripţiile în care au domiciliul din ţară . De fapt, mulţi dintre ei sunt încă înscrişi în listele electorale permanente. Adică cel din Vrancea care munceşte în Spania contabilizează votul în Vrancea. Cetăţenii români care au domiciliul în străinătate (din câte îmi amintesc de la referendumul din 2012 erau câteva sute de mii) ar trebui să voteze în circumscripţia Diaspora. Şi dacă se introduce votul electronic nu mai apar probleme de reprezentare. Parlamentarii, chiar dacă sunt aleşi în circumscripţii, îi reprezintă pe toţi românii, nu doar pe cei din circumscripţie“, a scris Lăzăroiu pe Facebook.
Cei şase aleşi de Diaspora
La alegerile parlamentare din 2012, pe legislaţia electorală ce prevede votul uninominal, disapora a trimis în parlament şase aleşi, împărţiţi pe zone. Aceştia sunt:
• Deputatul Aurelian Mihai - românii din UE
• Deputatul Ovidiu Raeţchi - Orientul Mijlociu şi Africa
• Deputatul Mircea Lubanovici – America, America de Sud şi Australia
• Deputatul Eugen Tomac - Europa de Est şi Asia
• Senatorul Adrian Anghel - America, Africa, Australia
• Senatorul Viorel Badea - Europa şi Asia.
Soluţia Monicăi Macovei
Europarlamentarul Monica Macovei a trimis la Parlament un proiect legislativ care reglemntează votul electroinic după modelul pe care se fac tranzacţiile financiare online. Iată principiile Monicăi Macovei:
* Cetăţenii români care doresc să voteze electronic trimit prin poştă sau depun personal o cerere adresată primăriei de la domiciliul sau reşedinţa lor, respectiv reprezentanţei diplomatice sau consulare în cazul cetăţenilor români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate ( cerere de înscriere în Registrul Electoral Electronic);
* Cererea va fi însoţită de o copie legalizată după actul de identitate, pentru a împiedica orice posibilă fraudă;
* Cererile vor fi comunicate de primării şi de reprezentanţele diplomatice în formă electronică, în termen de cel mult 48 de ore de la primirea lor şi, în format de hârtie, în termen de cel mult 5 zile;
* Ministerul Afacerilor Interne va transmite solicitantului, prin intermediul primăriilor saureprezentanţelor diplomatice/consulare, un token (dispozitiv care generează parole de identificare cu dată de expirare scurtă pentru utilizatorul acesteia, folosit pentru autentificarea în sistemul de vot) – pe model de sistem e-banking, fiabil şi recunoscut pentru nivelul de securitate;
* Token-ul va fi folosit nu doar pentru un rând de alegeri, ci pentru toate tipurile de alegeri sau referendumuri care urmează;
* Token-ul poate fi folosit pentru orice alte aplicaţii online (plata de taxe şi impozite, eliberarea de acte etc) pe care statul român le va pune la dispoziţia cetăţenilor;
* Token-ul va fi identificat prin intermediul unei serii unice şi va fi activat doar sub semnătura funcţionarului şi în prezenţa posesorului, pentru a împiedica orice posibilă fraudă;
* Cetăţenii români pot exercita dreptul de a vota electronic, între orele 07.00 şi 21.00 (ora locală), în preziua stabilită pentru exercitarea dreptului de vot în modalitatea clasică (pe buletin de vot pe hârtie);
* Fraudarea votului electronic se pedepseşte cu închisoarea între 7 şi 25 de ani.
Citeşte şi:
Comisia parlamentară de Cod electoral a finalizat, joi, proiectul de lege privind alegerile locale. Aşa cum s-a stabilit de principiu, la alegerile din 2016, preşedinţii de consilii judeţene vor fi aleşi, indirect, prin votul secret al consilierilor judeţeni, cu majoritate simplă.
Se încarcă comentariile...
