PSD îi cere lui Dominic Fritz să plece și de la șefia USR, după motivarea ÎCCJ: „Să își caute de lucru în mediul privat”

PSD îi cere lui Dominic Fritz să renunțe la funcția de președinte al USR și la veniturile obținute de la partid, după publicarea motivării deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) prin care a fost menținută definitiv constatarea conflictului de interese. 

Sorin Grindeanu vrea ca Fritz să plece și de la șefia USR Foto: Mediafax

„În urma motivării deciziei ÎCCJ, condamnatul Fritz are obligația morală de a renunța la funcția de președinte USR și la sinecura de mii de euro de partid. PSD consideră că motivarea Înaltei Curți de Casație și Justiție îl obligă moral și politic pe condamnatul Dominic Fritz să renunțe la funcția de președinte USR. Prin această condamnare, motivată temeinic de Înalta Curte, Fritz și USR și-au compromis total dreptul de a se mai erija ca instanțe morale ale politicii românești”, au transmis social democrații.

PSD cere cercetarea penală a prefectului de Timiș

Social-democrații solicită deschiderea unei cercetări penale pentru abuz în serviciu împotriva prefectului de Timiș, pe care îl acuză că ar fi încercat să îl scape pe Dominic Fritz de răspunderea legală.

„Motivarea instanței reclamă deschiderea unei cercetări penale pentru abuz în serviciu, împotriva prefectului de Timiș care a încercat să-l scape pe Fritz de răspunderea legală. Instanța argumentează în detaliu că sancțiunea aplicabilă în cazul lui Dominic Fritz este interdicția de a mai ocupa funcții publice pe o perioadă de 3 ani, nu doar o amendă simbolică, așa cum a dispus prefectul”, a precizat PSD.

PSD critică și apărarea formulată de Dominic Fritz în fața instanței, susținând că acesta ar fi încercat să minimalizeze gravitatea faptei prin raportare la beneficiul obținut de sponsorul său de campanie.

„Cea mai rușinoasă apărare a fostului primar al Timișoarei a fost că fapta sa nu ar fi fost prea gravă, în raport cu beneficiul sponsorului său, cerând instanței să o treacă cu vederea”, afirmă social-democrații.

În motivare, Înalta Curte a arătat că interdicția de a ocupa funcții eligibile timp de trei ani nu este, în principiu, disproporționată în raport cu obiectivul combaterii corupției instituționale, având în vedere gravitatea atingerii aduse interesului public prin actele de corupție și conflictele de interese.

Social-democrații invocă și argumentele referitoare la intenția lui Dominic Fritz de a candida la alegerile prezidențiale din 2030 și la alte scrutinuri care vor avea loc până atunci.

Potrivit fragmentelor din motivare citate în comunicatul PSD, instanța a considerat că imposibilitatea de a mai ocupa funcții eligibile reprezintă o consecință previzibilă pentru orice persoană care exercită o funcție publică eligibilă și acționează în condiții de conflict de interese.

„Această imposibilitate [de a mai ocupa funcții eligibile] constituie o consecință inerentă și previzibilă pentru orice persoană care, exercitând o funcție publică eligibilă, acționează în condiții de conflict de interese”, se arată în pasajul citat.

Judecătorii au mai precizat că interdicția nu îi îngrădește dreptul la muncă lui Dominic Fritz, care păstrează posibilitatea de a desfășura activități profesionale în mediul privat.

„Așadar, dacă mai are un strop de demnitate, Dominic Fritz ar trebui să renunțe la sinecura de la partid, plătită cu mii de euro din banii de subvenție ai USR și să își caute de lucru în mediul privat, unde lucrează din greu mulți dintre votanții pe care i-a înșelat”, au transmis social-democrații.

Motivarea instanței: Dominic Fritz a acționat „în deplină cunoștință”, nu „din eroare”

Motivarea deciziei ÎCCJ, pronunțată la 18 iunie 2026 și publicată joi, 8 octombrie, se referă la conflictul de interese constatat în cazul lui Dominic Fritz, în legătură cu semnarea unui referat de aprobare pentru un proiect urbanistic.

În noiembrie 2020, fostul primar al Timișoarei a semnat documentul pentru un proiect care îl viza indirect pe arhitectul Răzvan Negrișanu, consilier local USR și creditor al lui Fritz în campania electorală din același an. Împrumutul, în valoare de 25.000 de lei, figura în declarația de avere a politicianului.

Liderul USR, Dominic Fritz Foto: Inquam Photos

Judecătorii au respins apărarea potrivit căreia proiectul fusese inițiat în mandatul fostului primar Nicolae Robu. Instanța a reținut că Fritz și-a asumat documentul, explicând că l-a semnat pentru a asigura continuitatea procedurii administrative.

Potrivit motivării publicate de Lumea Justiției, ÎCCJ a considerat că fostul edil a acționat „în deplină cunoștință a calității de debitor față de creditorul beneficiar indirect al actului”, fără să semneze documentul din eroare sau ca urmare a unei proceduri automate.

„Contrar susținerii recurentului că fapta ar fi lipsită de orice element de gravitate, Înalta Curte reține că acesta a acționat în deplină cunoștință a calității sale de debitor față de creditorul beneficiar indirect al actului, calitate declarată public în declarația de avere. Această cunoaștere distinge în mod fundamental situația sa de cea a unui ales care nu putea cunoaște existența conflictului. Recurentul nu a semnat referatul din eroare ori ca urmare a unei proceduri automate, ci, conform propriei mărturisiri, pentru a asigura continuitatea procedurii, ceea ce denotă o decizie conștientă și deliberată”, se arată în motivarea deciziei nr. 3118 din 18 iunie 2026, pronunțate în dosarul nr. 924/59/2024.

Instanța a considerat relevant și faptul că împrumutul provenea din finanțarea campaniei electorale, ceea ce genera o legătură personală și politică între cei implicați. Judecătorii au menționat și abținerea lui Răzvan Negrișanu de la votul asupra proiectului, în contextul interesului patrimonial.