Care sunt priorităţile PSD şi PNL în noua sesiune parlamentară şi ce restanţe are Coaliţia
0Punctul comun al PSD şi PNL în privinţa priorităţilor din noua sesiune parlamentară constă în reforma pensiilor şi finalizarea Legii Educaţiei, coaliţia având şi restanţe, precum codurile penale şi legile securităţii naţionale
PNL a anunțat, prin vocea purtătorului de cuvânt Ionuț Stroe, că, în prima sesiune legislativă din 2023, priorităţile liberalilor constau în finalizarea Legii Educaţiei şi reforma pensiilor speciale, considerată o restanţă de formaţiunea condusă de Nicolae Ciucă.
În forma pusă în dezbatere de Ministerul Muncii, sunt aspecte care ar putea să nu treacă de controlul constituţional, aşa că formaţiunile Coaliţiei trebuie să găsească soluţii.
„În dezbaterea parlamentară, proiectul poate fi îmbunătăţit, poate fi pus în acord cu termenii constituţionali şi toţi ne dorim în cadrul coaliţiei să avem un proiect care de data aceasta să treacă această probă pe care, din păcate, foarte multe proiecte care au eliminat aceste pensii speciale au picat-o”, a spus Stroe, referitor la legea pensiilor speciale.
Referitor la reforma pensiilor, considerat de PSD cel mai important obiectiv parlamentar la începutul sesiunii, Marcel Ciolacu a afirmat că se aşteaptă ca ministrul Muncii, împreună cu Ministerul Justiției, să găsească forma constituțională pentru ca „acest capitol să fie închis pentru totdeauna”.
Aceeași lege, planuri diferite
Legea Educaţiei este principala prioritate a PNL în actuala sesiune parlamentară, având în vedere că proiectul este dorit de Klaus Iohannis, dar şi faptul că portofoliul e deţinut de formaţiunea liberală.
Şi PSD vrea finalizarea legii, dar nu fără a-şi aduce aportul, fapt care a creat tensiuni între cele două partide.
Mai exact, în prezent, proiectul este dezbătut de specialiştii din partidele de la Putere, unul dintre aceştia fiind social-democratul Vasile Dîncu, care a cerut amânarea aprobării acestuia în Guvern. Iar amânarea pare să fie o soluţie agreată la nivelul întregului partid.
„Sunt câteva priorități pe care PSD le are. Una dintre ele se referă la accesibilitatea învățământului pentru cei din mediul rural sau cu venituri mici. Dacă ne uităm la indicatorul abandonului şcolar, vedem că lucrurile nu merg bine în această direcţie. Încercăm să regăsim în Legile Educaţiei măsuri care să îndrepte aceste inegalităţi. Dacă este nevoie de mai mult timp, experții PSD vor spune acest lucru”, a declarat Radu Oprea, purtător de cuvânt al PSD, pentru „Adevărul”.
Potrivit discuţiilor iniţiale din Coaliţie, legea ar fi urmat să fie finalizată până pe 1 februarie şi să ajungă la Parlament în jur de 15 februarie.
PNL este nemulţumit de o eventuală amânare a legii, menţionând că vrea să fie adoptată în actuala sesiune şi invocând faptul că există deja „un calendar agreat în cadrul coaliţiei”. „Suntem încrezători că el va fi respectat şi vom putea promova acest proiect legislativ”, a subliniat Ionuţ Stroe.
Disensiuni în preferințele partidelor
PNL a adus în atenţie şi tema comasării alegerilor parlamentare cu cele locale, un proiect de interes mai vechi al partidului, dar care nu s-a bucurat de reușită, fiind declarat drept neconstituțional de CCR.
Liberalul Ionuț Stroe a susținut că „există suficiente argumente, şi de natură constituţională”, pentru susținerea iniţiativei, în ciuda faptului că judecătorii constituționali au arătat că un astfel de demers încurcă alegătorii prin numărul mare de buletine de vot și încalcă dreptul de a fi ales la ambele scrutinuri pentru candidați, neexistând posibilitatea de înscriere în ambele curse electorale. „Acum vom vedea şi probabil că cei din zona juridică, constituţionaliştii partidelor, vor încerca să evite acea problemă sesizată de Curte la vremea respectivă”, a menţionat reprezentantul liberalilor, explicând că decizia se referea la cazul de atunci.
Potrivit informațiilor „Adevărul”, acest plan nu ar fi agreat de colegii de Coaliție. PSD a evitat în mai multe rânduri să transmită un punct de vedere, fiind vorba de o decizie care ar avea impact de la vârf până la baza partidului. De asemenea, UDMR nu este încântată de varianta comasării.
Pe de altă parte, și șeful PSD, Marcel Ciolacu, a adus în atenţie o temă mai veche promovată de social-democraţi care s-a lovit de refuzul clar al liberalilor: taxa de solidaritate.
Preşedintele PSD a afirmat că într-un mediu concurenţial este corect ca legislaţia să fie uniformă pentru toată lumea, susținând că o taxă de 1% pe cifra de afaceri pentru companiile mari reprezintă „o regulă corectă”.
La fel ca în trecut, propunerea social-democraților a fost respinsă instant de liberali, care prin vocea deputatei Maria Horga a transmis că PNL nu va renunța la cota unică.
Reprezentanta liberalilor a subliniat că propunerea șefului PSD încălcâ un principiu de bază al Codului Fiscal, și anume acela că mediul de afaceri are nevoie de predictibilitate. „Coaliția are un program de guvernare asumat, în care aceste propuneri ale lui Marcel Ciolacu nu se regăsesc. PNL nu va susține noi modificări ale Codului Fiscal, mai ales astfel de propuneri care vor afecta negativ economia, mediul de afaceri și bunăstarea cetățenilor”, a transmis deputata.
Alte restanțe ale Coaliției
O altă restanţă a Coaliţiei este pachetul de legi ale siguranței naționale. Deși ar fi trebuit să intre în circuitul parlamentar încă din septembrie 2022, legile nu au ajuns pe circuitul de avizare nici măcar la nivel de Guvern, pentru că Guvernul să își asume paternitate pe ele, apoi să meargă spre Parlament.
Un alt proiect restant este cel privind reforma legislației penale, care trebuie adoptată rapid, dat fiind faptul că face parte din prima cerere de plată pe 2023 în cadrul PNRR. În acest caz este vorba despre două proiecte: unul pe amendarea Codului Penal, celălalt pe amendarea Codului de Procedură Penală, cele două având rolul de a pune codurile în concordanță cu deciziile CCR.
Se încarcă comentariile...
