Scumpi la vorbă. Zece parlamentari au fost auziți doar la depunerea jurământului. Cine sunt aceștia

Zece aleși nu au luat cuvântul în Parlament în afară de depunerea jurământului, iar alți 20 au fost ascultați doar de două ori, după jumătate din legislatura 2020-2024

Unii aleși au evitat să ia cuvântul în plenul Parlamentului FOTO Inquam Photos

Deputații și senatorii ar trebui să fie vocea alegătorilor la nivel central, fiind trimiși să se exprime în numele celor care le-au dat votul. Însă, din cei 466 de parlamentari, zece au mers să ia cuvântul doar la depunerea jurământului, toţi deputaţi. Partidul cu numărul cel mai mare de aleși scumpi la vorbă este PNL. Liberalii care n-au vrut să-și spună părerea de la microfonul central sunt deputații Alexandru Popa (Brăila), Costel Barbu (Teleorman), Daniel Constantin (Argeș) și Mugur Cozmanciuc (Neamț). Primul conduce și organizația PNL Brăila, în timp ce Barbu este, după plecarea lui Orban din PNL, într-un con de umbră, fiind fost apropiat de fostul lider liberal. Și Cozmanciuc a încercat să nu atragă atenția asupra sa, mai ales că în ultimii ani s-a confruntat cu probleme în Justiție, în mai 2022 fiind achitat într-un dosar în care era acuzat de trafic de influență.

De la social-democrați, deputații cu o singură luare de cuvânt au fost Nicu Niță (latifundiar din județul Brăila) și Eliza Peța-Ștefănescu (aleasă în circumscripția Dolj, care și în legislatura trecută a vorbit de șapte ori). Tot cu o singură luare de cuvânt e și UDMR-istul Nagy Szabolcs (deputat de Satu Mare). Ognean Cristici, deputat din partea Uniunii Sârbilor din România, încheie lista celor din cercul guvernamental.

Din rândurile Opoziției, auziți doar la jurământ au fost Andrei Drancă (deputat USR de Botoșani) și Călin Balabașciuc (deputat AUR de Călărași). Ultimul a intrat în atenția publică prin faptul că prima declarație de avere depusă (în 2020) nu conținea nicio sumă la venituri, precizând că până la 24 de ani a trăit din banii părinților.

Efort să spună și altceva în plus

Ceva mai consistentă e lista celor care au făcut efortul să mai spună ceva consemnat de stenograme, cu excepția depunerii jurământului. Iar în acest caz sunt 20 de parlamentari. 11 sunt de la PSD: Cornel Folescu, Grațiela Gavrilescu, Ion Grecu, Marius Iancu, Mitică Mărgărit, Carmen Mihălcescu, Remus Munteanu, Nicolae Pavelescu, Vlad Popescu Piedone, Daniel Tudorache și Marian Țachianu. Așadar, sunt și nume foarte cunoscute, cum e cazul Grațielei Gavrilescu, fost ministru al Mediului în Guvernul Dăncilă, dar și Vlad Popescu Piedone, deputat care vrea să candideze pentru Primăria Sectorului 5, în momentul în care Executivul va organiza alegeri locale parțiale.

La PNL sunt trei aleși care au luat cuvântul de două ori: Jaro Marșalic, Răzvan Prișcă și Cosmin Șandru. Tot trei sunt și de la formațiunea condusă de Kelemen Hunor, adică aleșii UDMR Kelemen Attila, Gal Karoly și Hajdu Gabor.

Din rândurile Opoziției sunt trei deputați care au fost rezervați în a lua cuvântul mai mult de două ori, adică Teodor Lazăr (USR), Eugen Terente (USR) și George Ionescu (Forța Dreptei).

Eficiență: 48 de secunde pentru trei luări de cuvânt

Sunt și cazuri de aleși care, deși au depășit borna de două luări de cuvânt, cu greu au strâns două minute consemnate în stenograme, cum este cazul alesului REPER, Lorant Sas, care în cele trei luări de cuvânt a însumat un minut și 34 de secunde, din care 33 de secunde au fost pentru depunerea jurământului. Ionel Stancu, deputat care reprezintă Asociația Macedonenilor în Parlament, a vorbit doar 48 de secunde în trei luări de cuvânt, în doi ani. Și în mandatul 2012-2016, Stancu a vorbit o singură dată, la jurământ.

Beneficii de parlamentar

Un mandat de ales în Parlamentul României aduce pentru un deputat sau senator nu doar o indemnizație lunară de peste 10.000 de lei, dar şi numeroase beneficii, de la cazare gratuită, alte sume pentru care nu trebuie să dea explicaţii sau paşaport diplomatic. În ceea ce priveşte deplasarea acestora, deputaţii şi senatorii au gratuitate la tren, iar pentru deplasările interne cu avionul au dreptul la o călătorie dus-întors pe săptămână.