Negocierile de aderare pun branza carpatina in burduf european

Integrarea in Uniunea Europeana inseamna, pentru Romania, nu doar un efort de schimbare a legislatiei, ci adoptarea unor standarde economice si sociale. Se va produce cat si cum dicteaza normele

Integrarea in Uniunea Europeana inseamna, pentru Romania, nu doar un efort de schimbare a legislatiei, ci adoptarea unor standarde economice si sociale. Se va produce cat si cum dicteaza normele europene. Fermierii si taranii vor trebui sa cultive legumele si sa creasca animalele dupa regulile europene, lucru care, la inceput, li se va parea greu de inteles. In negocierile cu Uniunea Europeana, unele standarde sunt adoptate fara discutii, tara noastra incercand sa salveze anumite soiuri si produse. Oricare ar fi acestea, in ansamblu, modul de a face agricultura se va schimba. Cascavalul afumat, o derogare de la igiena europeana Primirea Romaniei in Uniunea Europeana produce si efecte perverse: pentru ca nu respecta standardele europene in materie de igiena sanitara, ciobanii romani ar putea avea probleme cu branzeturile pe care le produc. Totusi, in documentul de pozitie inaintat UE odata cu inceperea negocierilor la capitolul referitor la agricultura oficialii romani cer ca pentru branzeturile afumate de tip Nasal, Bradet si Homorod sa se faca anumite exceptii in ceea ce priveste igiena sanitara, ambalarea si etichetarea produsului. Ciobanii care vor produce asemenea branzeturi vor respecta "in principiu" normele sanitare, iar aceste produse vor fi vandute doar pe plan local, nu si la nivel national. De fapt, la ora actuala, in Romania, din 374 de unitati care proceseaza laptele, doar 11 indeplinesc standardele Uniunii Europene in materie de igiena. Pasapoarte pentru vaci, oi si porci La prelucrarea carnii "rosii" ( de vaca sau porc) stam si mai prost: din 215 unitati, doar sapte respecta conditiile de igiena. In plus, porcii din Romania sunt inca vaccinati impotriva pestei porcine, desi in UE nu se mai accepta aplicarea acestui tratament, datorita implicatiilor asupra sanatatii oamenilor. Oile vor beneficia de un abator european abia in 2002-2003, iar din 2005 ele vor avea si pasaport, pentru a putea fi identificate. Din acelasi an vor avea pasaport si porcii, vacile urmand sa beneficieze de un act de identitate inca din 2004. Din documentul de pozitie inaintat Comisiei Europene, rezulta ca Romania va putea sa se alinieze UE abia in anul 2010, in ceea ce priveste calitatea laptelui, intrucat in prezent laptele crud obtinut de agricultorii romani contine de patru ori mai multi germeni decat cel al fermierilor din UE. Abia in anul 2006 vor fi inchise toate fabricile de lactate care prezinta un risc pentru sanatatea populatiei, se apreciaza in documentul de pozitie transmis UE. Exista de fapt un singur sector unde se respecta normele de igiena: colectarea melcilor, in Romania existand patru asemenea centre, toate fiind aliniate la standardele Uniunii. Carolina, Codruta si Daniela, in catalogul UE Stam insa bine la in si la canepa, Romania solicitand Uniunii Europene sa recunoasca si soiurile romanesti. La in, am dori sa fie recunoscute soiurile Carolina, Codruta si Daniela, iar la canepa vrem sa fie inscrise in legislatia europeana soiurile Fibramulta si Irene. Si la tutun, Romania vrea sa intre in Uniunea Europeana cu soiurile proprii Djebel, Molotova, Ghimpati si Baragan, pentru a fi incluse in schema de prime de productie acordate producatorilor. In schimb, abia in 2014, vinurile romanesti vor fi produse numai din soiuri nobile, asa cum cere o directiva a UE, pana atunci urmand ca autoritatile romane sa se ocupe de eliminarea soiurilor hibride. Din aproximativ 210.000 de hectare cultivate cu vie, se estimeaza ca pe 35.000 sunt plantate soiuri hibride. Oricum, documentul de pozitie privind Agricultura distruge mitul privind potentialul agricol al Romaniei: in anul 2000, importurile au fost de aproape trei ori mai mari decat exporturile, deficitul balantei comerciale cu produse agricole fiind de aproximativ 600 de milioane de dolari. In plus, au fost exportate, in principal, produse neprelucrate, precum animale vii, cereale sau seminte oleaginoase. Micile gospodarii individuale, cu o suprafata medie de 2,47 de hectare, ocupa zece milioane de hectare, in timp ce marile exploatatii se intind pe numai 2,47 milioane de hectare. Romania a cerut, de altfel, Uniunii Europene ca, in perspectiva aderarii, sa poata aplica masuri de salvgardare la importul de produse agricole, daca acestea risca sa afecteze piata.