Listările la bursă, explicate de Oana Gheorghiu. „Unii au rămas cu manipularea din anii ’90: «Nu ne vindem țara!»”

Oana Gheorghiu, vicepremier interimar și responsabilă de reforma companiilor de stat, a revenit joi, 7 mai, cu explicații detaliate despre procedurile de listare la bursă, după valul de reacții la dezvăluirile făcute în urmă cu o zi. Ea spune că România și-a asumat, atât prin PNRR, cât și prin fostul Program de Guvernare al Coaliției, listarea a trei companii de stat, un proces care, în mod obișnuit, se întinde pe o perioadă cuprinsă între nouă și douăsprezece luni.

Gheorghiu a explicat diferențele dintre tipurile de listare la bursă FOTO Inquam Photos/Octav Ganea

Oana Gheorghiu afirmă, într-o postare pe Facebook, că, dacă angajamentele asumate în 2021 ar fi fost respectate de guvernele succesive, listările ar fi trebuit să fie deja finalizate, iar fondurile europene aferente să se afle în conturile statului. 

Vicepremierul interimar spune că, dat fiind că acest lucru nu s-a întâmplat, a propus o soluție alternativă: o procedură accelerată, care poate fi derulată în doar câteva zile. Gheorghiu subliniază însă că a fost vorba doar despre o variantă tehnică, nu despre o decizie obligatorie.

În acest context, vicepremierul remarcă faptul că dezbaterea publică a fost puternic distorsionată, adăugând că „unii au rămas tot cu manipularea din anii '90 – «Nu ne vindem țara»”.

Gheorghiu critică dur unele reacțiile:

„Sunt politicieni din România care pretind că le știu pe toate, fără să aibă, de fapt, habar de nimic. Așa s-au trezit unii să vorbească în aceste săptămâni despre procedura ABB (Accelerated Book Building) în cazul companiilor de stat, spunând ba că e hoție, ba că ne vindem străinilor. Haideți să clarificăm: Statul român deține acțiuni la mai multe companii deja listate la Bursă: Hidroelectrica, ROMGAZ și altele. Același stat român s-a angajat atât prin PNRR, cât și prin Programul de Guvernare, să listeze trei companii de stat. Având în portofoliu, din fericire, și companii performante, vrei să le valorifici și să o faci cât mai bine. Absolut nimeni pe lumea asta nu cumpără acțiuni la companii de stat aflate în faliment, care sunt găuri negre pentru buget”.

Diferenţele dintre tipurile de listare la bursă, explicate de Oana Gheorghiu

Vicepremierul interimar spune că, atunci când listezi o companie, poți să folosești:

IPO (Initial Public Offering): când compania intră pe bursă pentru prima dată;

SPO (Secondary Public Offering): vânzare ulterioară de alte pachete de acțiuni;

ABB (Accelerated Book Building): plasament accelerat către investitori instituționali.

Diferenta intre ABB și listarea clasică. FOTO FB Oana Gheorghiu

Oana Gheorghiu precizează că, în cazul companiilor deja prezente pe piața de capital, nu se mai poate apela la IPO, ci doar la proceduri precum SPO sau ABB.

Pentru a clarifica diferențele, Gheorghiu descrie modul în care funcționează cele două mecanisme. În cazul unei oferte publice secundare, statul anunță din timp intenția de a vinde acțiuni, procesul este deschis tuturor investitorilor și presupune o pregătire amplă, care poate dura până la un an. Avantajul este transparența, însă există riscul ca prețul estimat inițial să nu mai fie valabil la momentul finalizării tranzacției, dacă piața scade între timp.

Procedura ABB, în schimb, presupune mandat acordat unor bănci de investiții care contactează rapid fonduri instituționale mari, inclusiv fondurile de pensii la care contribuie milioane de români. Licitația se desfășoară în 24–48 de ore, iar banii intră imediat în contul statului. Gheorghiu subliniază că metoda este folosită pe scară largă în Europa și că, deși poate implica un discount față de prețul zilei, riscurile sunt mai mici decât în cazul unei oferte publice întinse pe luni de zile.

Vicepremierul oferă și un exemplu pentru a ilustra avantajele:

„Unde ieri dețineai 70% dintr-o companie care valora 100 milioane Euro, listezi 10% prin procedura ABB, reinvestești banii şi azi deţii 60% dintr-o companie care valorează 130 milioane Euro. Adică cu 8 milioane de euro mai mult. Deși ai cedat acțiuni, valoarea reală pe care o deții este mai mare”.

Oana Gheorghiu insistă că includerea ABB în documentele pregătite pentru Guvern a reprezentat doar o opțiune de rezervă, menită să asigure îndeplinirea la timp a jalonului 443 din PNRR, cu termen-limită 31 august 2026.

Vicepremierul interimar afirmă că, dacă restructurarea companiilor vizate va fi finalizată la timp, procedura standard va rămâne prima opțiune, însă este nevoie de o soluție alternativă pentru a evita pierderea fondurilor europene.

„În propunerea pe care am prezentat-o Guvernului (nu decizie, nu obligație) am inclus și ABB ca variantă de rezervă. De ce? Răspunsul e foarte simplu: ca să nu pierdem bani europeni.ABB nu e strategia principală, ci ca backup astfel încât să ne asigurăm că îndeplinim la termen jalonul 443 din PNRR, adică până pe 31 august 2026.Dacă reușim cu restructurarea în timp util, atunci totul e perfect. Însă dacă nu ne încadrăm în timp, atunci ABB e plasa noastră de siguranță astfel încât să nu pierdem banii europeni.Contrar opiniilor exprimate de politicienii care repetă iar și iar aceeași placă stricată, ABB este un instrument: perfect legal,  rapid și sigur  folosit pe toate bursele din Europa, inclusiv de Fondul Proprietatea în România. Dacă cei care s-au perindat pe la guvernare din 2021 încoace ar fi respectat angajamentul pe care ni l-am asumat pentru a obține banii europeni, atunci procedura standard de listare trebuia să fie deja de mult încheiată și banii să fie acum în contul României”, a mai spus Oana Gheorghiu.

Dezvăluirile făcute miercuri de Oana Gheorghiu

Amintim că miercuri, 6 mai, într-o postare pe Facebook cu titlul „Dovada minciunii domnului «Nu Ne Vindem Țara» Sorin Grindeanu”, Oana Gheorghiu susține că liderul social-democraților a avizat anul trecut listarea la bursă a unui număr semnificativ de companii de stat, unele dintre cele mai importante din infrastructura și economia României.

În sprijinul afirmațiilor sale, vicepremierul interimar prezintă, pe aceeași platformă, un document „original” cu „lista de companii, argumentație, calendar, plan de acțiune. Toate aceste elemente, avizate de domnul Sorin Grindeanu”.

„Ce mai zice documentul? Că listarea companiilor de stat este recomandare OECDCă e obiectiv asumat prin PNRR. Că e necesară pentru atingerea jalonului 443. Că trebuie selectați intermediari autorizați, adoptate hotărâri de guvern, pregătite ofertele publice Așadar, domnul Sorin Grindeanu l-a dat jos pe Ilie Bolojan pentru că acesta din urmă voia listarea companiilor de stat. Adică exact ceea ce domnul Sorin Grindeanu avizase el însuși anul trecut. Astăzi, domnul Sorin Grindeanu este propunerea PSD pentru funcția de prim-ministru”, încheie Oana Gheorghiu.

Reacția lui Sorin Grindeanu: „Doamna Gheorghiu confundă «propunere» cu «aprobare»”

Liderul PSD a reacționat la acuzațiile Oanei Gheorghiu. Grindeanu a sugerat că postarea vicepremierul interimar se bazează pe o interpretare eronată a documentului invocat.

„Am citit cu atenție postarea doamnei Oana Gheorghiu. Înțeleg indignarea, mai ales când nu citești prima pagină din document. Dacă ar fi citit-o ar fi observat că memorandumul a fost inițiat de Mihnea Claudiu Drumea, colegul de partid al domnului Ilie Bolojan”, a scris Grindeanu, miercuri seara, pe Facebook.

„Memorandumul conține trei liste distincte, nu una singură”,  precizazat liderul PSD, enumerând:

„Lista propunerilor brute primite de la Ministerul Energiei, Ministerul Transporturilor, Bursa de Valori București și Fondul Proprietatea (paginile 5–6). De aici a copiat doamna Gheorghiu lista ei roșie”.

„Lista intermediară rezultată după ședințele de lucru – 6 companii (pagina 6)”.

„Lista finală propusă Guvernului spre aprobare (pagina 9, «Concluzii») — trei companii: CNCIR, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime, Societatea Carpatica Feroviar România.”

Sorin Grindeanu a subliniat că numeroase companii menționate de Gheorghiu nu apar în lista finală.