Fundatiile, gurile de varsare a banilor negri catre partide

Legaturile financiare oculte dintre lumea afacerilor si clasa politica raman - dupa 12 ani de la campania electorala din mai 1990 - un secret bine protejat: noua lege a finantarii partidelor, trimisa,

Legaturile financiare oculte dintre lumea afacerilor si clasa politica raman - dupa 12 ani de la campania electorala din mai 1990 - un secret bine protejat: noua lege a finantarii partidelor, trimisa, luni, catre Presedintia Romaniei, pentru a fi promulgata, continua sa lase deschise nenumarate portite pentru colectarea banilor negri. Parlamentarii PSD s-au batut in special pentru a pastra in textul legii, initiate de liberali, o prevedere care permite fundatiilor si asociatiilor sa ruleze bani catre partide, in limitele donatiilor care pot fi acordate de orice alta persoana juridica. "Este forma cea mai neagra de finantare", sustine deputatul PD Emil Boc, care a incercat, fara succes, sa elimine acest text din continutul legii. Donatiile fundatiilor vor ramane o sursa de finantare pentru partide, alaturi de cotizatii, alte donatii si legatii provenite de la persoane fizice si juridice, subventii de la buget, precum si venituri provenite din activitatile proprii ale unei formatiuni politice. Oficial, fiecare partid si-a infiintat, la Bucuresti, dupa modelul din unele tari occidentale, cate o fundatie care-i promoveaza doctrina si care desfasoara o activitate publica. Departe de ochii presei centrale, in provincie, au fost puse pe picioare fundatii obscure conduse de lideri locali, care strang de la oamenii de afaceri ai judetului bani negri pentru activitati de propaganda sub egida partidelor si pentru campaniile electorale. Lista ONG-urilor - secret de serviciu Organizatiile neguvernamentale (ONG-urile) reprezinta, in intreaga lume, cea mai simpla forma de existenta a unei persoane juridice. Lipsa restrictilor in constituirea si functionarea unui ONG a facut sa apara o multitudine de tipuri de asociatii si fundatii. Astfel, se pot intalni ONG-uri constituite dintr-o singura persoana, sau din 100.000, cu scopuri diverse - de la promovarea unor doctrine politice, pana la implinirea unor hobby-uri rare -, cu regulamente inchise, de casta, sau, dimpotriva, deschise oricarui muritor, cu cativa bani in cont, sau, dimpotriva, cu fonduri ce depasesc bugetul unei tari. Singurul lucru ce caracterizeaza, prin definitie, toate ONG-urile este dorinta membrilor de a nu obtine profit din activitatile pe care le desfasoara, ci a servi un interes comun, al lor, sau al cetatii. La noi, dupa 12 ani de la infiintarea primului ONG postbelic, nimeni nu stie cati bani se deruleaza anual prin conturile organizatiilor neguvernamentale. Pana si aflarea numelor organizatiilor neguvernamentale care beneficiaza de fonduri publice este o adevarata belea. La solicitarea ziarului Adevarul de a ni se comunica lista organizatiilor neguvernamentale desemnate de Guvern ca fiind de utilitate publica, primim de la Registrul Organizatiilor Neguvernamentale - institutie aflata in subordinea Ministerului Justitiei - un rapuns in care suntem sfatuiti sa ne calculam singuri taxa pe care trebuie sa o platim inainte de a solicita astfel de informatii. Pentru a ne calcula taxa ar fi trebuit sa cunoastem macar numarul organizatiilor cu pricina, dar si acest amanunt se furnizeaza dupa achitare. Gestiunea, in afara oricarui control Conform legislatiei romanesti, un ONG poate avea cinci categorii de surse de venituri: cotizatii, sponsorizari sau donatii, fonduri provenite din bugetele institutiilor de stat, din activitati lucrative sau finantari externe. Nici o institutie nu are dreptul de a controla, integral, intreaga gestiune a unui ONG. Curtea de Conturi are drept de control doar asupra fondurilor provenite din bugetele institutiilor de stat. Garda Financiara poate controla doar modul in care sunt folositi banii proveniti din sponsorizari sau donatii, dar numai la sesizarea sponsorului, sau a donatorului. Donatii de la afaceristi dubiosi Scandalurile privind sponsorizarea unor partide politice prin ONG-uri au aparut doar in urma unor denunturi ale celor implicati. Reamintim cazurile cele mai celebre: Fundatia Omenia, a carei membra marcanta a fost Minodora Ilie, consilier al ultimilor 5 premieri - Vacaroiu, Ciorbea, Vasile, Isarescu si Nastase - finantata de cunoscutul "om de afaceri" Sorin Beraru; Fundatia pentru Democratie Crestina, din ai carei membri facea parte Ion Diaconescu, finantata, de asemenea, de Sorin Beraru; Fundatia Noua Romanie, sprijinul partidului cu acelasi nume condus de Virgil Magureanu, fundatie beneficiara a unei sponsorizari Bancorex; Steaua Sperantei, fundatie apropiata PDSR, "ajutata" cu bani de Adrian Costea etc. Cu doar o luna inainte de prabusirea FNI, Fundatia pentru Republica si Democratie, din ai carei membri facea parte si Ion Iliescu, primeste o sponsorizare de 300 de milioane de lei din partea lui Sorin Ovidiu Vantu. Singura reactie a lui Ion Iliescu in fata "coincidentei" a fost memorabila declaratie: "Sponsorizarea nu are nici o legatura cu activitatea sponsorilor". La fel de lipsite de consecinta au fost si anchetele ziarului Adevarul in care aratam ca in sute de metri patrati, in centrul Bucurestiului, R.A.P.P.A.S - regie de stat - cocoloseste niste fundatii fantoma. PSD nu le mai stie numarul PSD are oficial arondata o singura fundatie, Institutul Social Democrat "Ovidiu Sincai". Cel putin asa sustine senatorul PSD Aristide Roibu, trezorierul partidului de guvernamant. Fundatia are, ca toate institutiile de acest tip afiliate partidelor, scopuri generoase: elaborarea si sustinerea de programe doctrinare, programe de cercetare stiintifica, realizarea de sondaje de opinie, centre de documentare si acordarea de burse pentru tineri. Exista si alte fundatii, "Constantin Titel Petrescu" (mostenita dupa fuziunea cu PSDR) si Fundatia pentru Republica si Democratie (condusa de Razvan Theodorescu si Gelu Voican Voiculescu), dar aceasta este perceputa de unii pesedisti ca apropiata de Palatul Cotroceni. De sponsorizari se ocupa controversata asociatie "Club 75" (denumita astfel pentru ca donatorii aveau o contributie minima de 75 de milioane de lei in campania electorala din 2000). De altfel, in statutul clubului se prevede clar ca el "contribuie la colectarea de fonduri pentru sustinerea diferitelor activitati politice, comunitare si educative in vederea intaririi social-democratiei". Formulari ambigue, care permit rulari de fonduri venite la partidul de guvernamant din partea unor apropiati cu dare de mana ai social-democratiei. "Nu e o asociatie a partidului, ci a cauzei", afirma Aristide Roibu. Cat priveste fundatiile locale ale partidului, nimeni nu le poate contabiliza. Roibu va cere filialelor pesediste sa trimita la centru o statistica a fundatiilor si asociatiilor cu care colaboreaza, astfel incat partidul sa stie pe ce poate conta in teritoriu. PNTCD - liderul si fundatia Singura fundatie oficiala taranista imputernicita printr-o hotarare interna sa reprezinte PNTCD in relatiile cu fundatiile si organizatiile conservatoare europene este Alianta Nationala Crestin Democrata (ANCD). La venirea in PNTCD, Victor Ciorbea a radiat din registru partidul sau ANCD si a infiintat apoi o fundatie care i-a mostenit patrimoniul. Presedintele taranist declara ca sponsorizarile din partea fundatiilor straine prietene - "Hans Seidel", "Konrad Adenauer" - nu vin cash, ci sub forma de sprijin logistic si programe de pregatire a candidatilor, de management politic. Cele doua fundatii infiintate de Constantin Dudu Ionescu, Institutul de Studii Crestin Democrate (ISCD) si IDEA (Institutul de Dialog Euroatlantic), traiesc din donatii, dupa cum spune Ionescu, de la persoane fizice si juridice. In afara de fundatia umanitara a lui Remus Opris "Agnus Dei", si Ion Diaconescu a infiintat una. Presedintele onorific al PNTCD a infiintat Fundatia pentru Democratie Crestina pentru recuperarea temnitei de la Ramnicu Sarat. Proiectul este blocat pentru ca, asa cum spune Ion Diaconescu, "stam cam prost cu banii". PD - una a partidului, una a lui Roman Pe langa Partidul Democrat nu fiinteaza, potrivit vicepresedintelui PD Vasile Blaga, decat Fundatia Ion Aurel Stoica, care insa, in ultima vreme, de cand partidul a intrat in opozitie, n-a prea avut activitate. In plus, RAAPPS vrea sa scoata fundatia din actualul ei sediu din Modrogan nr. 3 si sa-l dea unui minister. Blaga sustine ca PD nu a primit niciodata bani de la Fundatia Stoica, ba, dimpotriva, partidul a sprijinit-o pentru a contracta o serie de studii si de analize realizate de personalitati din afara PD. Vicepresedintele PD a precizat ca fundatia este condusa de un consiliu din care fac parte, printre altii, fostul presedinte PD, Petre Roman, si actualul ambasador in Israel, Mariana Stoica. Departe insa de sediul PD din Aleea Modrogan, undeva pe langa Piata Galati, se afla Institutul Roman pentru Studii Democratice, o fundatie condusa de Petre Roman. In vila cocheta care gazduieste fundatia, s-a retras, dupa ce a pierdut alegerile din interiorul PD, fostul presedinte al acestui partid. Sursele de finantare si activitatea institutului raman insa necunoscute. PNL are, dar Stolojan nu vrea "PNL, ca persoana juridica, nu are si nici nu intentioneaza sa isi faca o fundatie", ne-a declarat deputatul Eugen Nicolaescu, purtatorul de cuvant al partidului. Nicolaescu spune ca PNL colaboreaza cu fundatii si asociatii care au ca fondatori membri ai partidului, cum sunt Fundatia "Horia Rusu", Institutul pentru Libera Inititiva (ILI), Asociatia Romana pentru Libertate si Dezvoltare (ARLD) si Institutul pentru Studii Liberale (ISL). Nu aceasta a fost situatia la PNL intotdeauna, lucrurile schimbandu-se dupa ce Theodor Stolojan a preluat sefia PNL. Obsesia acestuia pentru transparenta si legalitate au facut ca noua conducere a partidului sa nu isi mai deruleze activitatile financiare prin fundatii, asa cum se intampla pe vreme fostului presedinte, Valeriu Stoica. El a fost cel care a intemeiat ARLD, dar institutia il servea mai degraba pe el si pe apropiatii lui. Aici veneau fondurile pentru campania electorala si de aici erau finantate activitatile electorale. ARLD are si acum sucursale in teritoriu, dar momentan nu mai are acum nici o importanta pentru PNL. In ceea ce priveste ILI si "Horia Rusu", ele au fost create de vicepresedintele Dinu Patriciu tocmai pentru a-i servi in lupta cu Valeriu Stoica. Cele doua institutii functioneaza si in prezent, avand ca principal obiect de activitatea promovarea ideilor liberale si a unor oameni care nu au alta tribuna de exprimare in partid. PRM - una, da' buna Partidul lui C.V. Tudor se slujeste de Fundatia "Romania Mare" , cea care editeaza si publicatia cu acelasi nume. "Nu exista nici o alta fundatie care sa graviteze in jurul partidului nostru. Sau, daca exista, nu stiu eu", spune Corneliu Ciontu, prim-vicepresedintele si, totodata, "vistiernicul" PRM. Pe langa actele de caritate cu care se faleste C.V. Tudor, sau decernarea de premii, fundatia peremista invarte bani pentru partid si, mai ales, pentru liderul sau. Surse din PRM spun ca majoritatea cheltuielilor lui C.V. Tudor se fac prin intermediul fundatiei, prin care "intra mult si iese mult". Numele organizatiei non-profit a fost pomenit in mai multe scandaluri izbucnite in presa, cum ar fi vanzarea revistei "Romania Mare" catre iranianul Reza Kaja. PUR - Fundatia Voiculescu Partidul Umanist nu este sustinut nici material, nici logistic de activitatea vreunei fundatii, dupa cum sustin membri ai conducerii partidului. Totusi, umanistii nu neglijeaza domeniul organizatiilor neguvernamentale. Presedintele PUR, Dan Voiculescu, a infiintat o fundatie umanista care ii poarta numele avand ca scop promovarea tinerelor valori, in special prin acordarea de burse. Umanistii au mai infiintat si Forumul Clasei de Mijloc si al Intreprinderilor Mici si Mijlocii prin care incearca sa promoveze interesele micilor investitori, sprijinirea clasei de mijloc fiind declarata cel mai important obiectiv al partidului. In provincie, puzderie de fundatii de partid Fara doar si poate, cea mai imprudenta dintre fundatii a fost "Ialomita 2000" din Slobozia, mosita de liderul PSD Gheorghe Savu, care "s-a demascat" atunci cand astepta o "sponsorizare" de la firma care tocmai castigase licitatia "cornu' si laptele". La Vaslui, deosebit de activi in fundatia "Nicolae Milescu Spatarul" sunt prefectul Ioan Tibulca si sotia sa, Adriana. In asteptarea alegerilor, fundatia cu pricina s-a lipit, acum vreo doua luni, si de ceva bani PHARE, pentru infiintarea unui birou de consultanta pentru cetateni - dupa cum relata recent cotidianul local Obiectiv. La Bacau, fundatia "Ciresarii" este strans lipita de PSD, organizand diverse activitati foarte interesante pentru copiii membrilor de partid - si cine ar putea obiecta vreodata cand niste bani publici ar fi virati in conturile unei organizatii atat de dragalase? La Botosani, liberalii si-au facut si ei o fundatie, "Ion Pillat", au apucat sa ridice si-un bust, dar au pierdut apoi alegerile si ONG-ul nu le foloseste acum la mare lucru. La Cluj, Fundatia Protectiei Sociale a intrat in PSD odata cu partidul cu acelasi nume si abia asteapta sa demonstreze cum se pricepe la protectie sociala. Nu putea lipsi de aici Vrancea, fieful baronului Oprisan, unde cel putin doua fundatii stau la cotitura in asteptarea alegerilor. Este vorba de Asociatia de Lupta impotriva Drogurilor si Asociatia Tinerilor Europeni, condusa de liderul tineretului PSD, Marius Vasai. Dupa cum se vede, nume frumoase, ambitii marete, numai bune sa atraga tot felul de bani si sa-i trimita acolo unde trebuie.