Interviu Cum explică fostul primar şi senator Gabriel Mutu retragerea din politică: „Mă întorc la ceea ce știu să fac cel mai bine. Este adio”

Fost senator și primar al Sectorului 6, Gabriel Mutu anunță că părăseşte PSD, după ce în ianuare a renunțat la funcțiile publice. El explică decizia prin costurile personale ale carierei publice și prin intenția de a reveni în mediul de afaceri. 

Gabriel Mutu Foto: Facebook

Mutu prezintă plecarea drept o decizie definitivă, nu ca pe o pauză:

„La mine lucrurile sunt simple: este o retragere definitivă. Am renunțat deja în ianuarie 2026 la funcțiile politice pe care le dețineam, iar de curând am anunțat decizia de a renunța și la calitatea de membru de partid și definitiv la viața politică. Nu este o hotărâre luată la nervi, după o ceartă sau sub presiunea cuiva. M-am gândit mult și am ajuns la concluzia că acesta este lucrul corect pentru mine.

Am intrat în politică din proprie inițiativă și ies tot printr-o decizie personală. Nu plec dintr-un partid ca să mă duc în altul, nu pregătesc o candidatură independentă și nu las o portiță pentru mai târziu. Pentru mine, politica este un capitol încheiat. (..)

Adio. Fără subînțelesuri și fără o portiță lăsată pentru mai târziu. Nu plec declarându-mă nici erou, nici victimă. Îmi asum reușitele, greșelile și întregul parcurs. Politica a fost o parte importantă din viața mea, dar nu este întreaga mea identitate. De acum mă întorc la ceea ce știu să fac cel mai bine: să construiesc în mediul de afaceri. Este adio. Punct. (..)

Nu vreau să devin fostul politician care anunță că pleacă, dar apare în fiecare seară să le explice celorlalți ce trebuie să facă. Am avut timpul meu și am răspuns pentru deciziile mele. De acum înainte vreau să fiu judecat după ceea ce construiesc în mediul de afaceri. Rămân cetățean: voi vota, voi susține cauze în care cred și voi ajuta când pot. Dar nu voi mai urmări funcții, nu voi mai participa la competiții interne și nu voi mai construi proiecte politice”.

Decizia vine, spune el, după o perioadă de reflecție și după mai multe dezamăgiri legate de activitatea politică. 

„Plec lucid. Ar fi nesincer să spun că nu au existat dezamăgiri, mai ales în relația cu oameni în care am avut încredere și în momente în care am crezut că interesul public va cântări mai mult decât calculele de moment. Dar nu vreau ca bilanțul meu să fie construit pe reproșuri.

Eu am venit în politică din mediul de afaceri, cu un anumit fel de a gândi: identifici problema, îți asumi decizia, stabilești responsabilități și urmărești rezultatul. În politică și în administrație reprezinți interese diferite, lucrezi cu instituții și majorități, iar decizia nu îți aparține niciodată în întregime. Ani la rând am încercat să împac aceste două lumi. Astăzi simt că energia și experiența mea pot produce mai multă valoare într-un mediu în care mă regăsesc mai bine.

Nu spun că politica nu mai are rost și nu îi judec pe cei care aleg să rămână. Am întâlnit profesioniști și oameni valoroși, de la care am învățat. Spun doar că eu nu mă mai văd continuând acolo. Plec cu dezamăgiri, dar fără resentimente”.

Privind retrospectiv și având în vedere experiența acumulată, Mutu spune că nu ar mai face aceeași alegere:

„Nu îmi neg parcursul: am avut onoarea de a fi ales, am primit responsabilități importante și am putut face lucruri care au contat. Dar costul personal a fost mare — timp luat familiei, presiune permanentă, foarte puțină viață privată și o carieră antreprenorială pusă între paranteze. 

Fiul meu a crescut, practic, odată cu această carieră politică. Într-o discuție mi-a spus foarte direct: „În viața vieților mele, eu nu aș face ce ai făcut tu.” Nu am luat-o ca pe un reproș, ci ca pe măsura costului pe care familia l-a văzut de aproape. Nu regret oamenii întâlniți, lucrurile învățate sau proiectele realizate. Regret prețul plătit uneori și faptul că, în anumite perioade, am rămas mai mult decât îmi spunea instinctul că ar trebui".

La intrarea în politică, a pornit de la ideea că experiența din afaceri poate grăbi procesele administrative. După anii petrecuți în instituții publice, descrie această așteptare drept parțial naivă:

„Aveam 37–38 de ani și construisem deja afaceri în mai multe domenii. Eram obișnuit ca o problemă să aibă un responsabil, un termen și un rezultat măsurabil. În mintea mea, politica era ca o autostradă: pe aceeași direcție poți merge mai încet sau mai repede, în funcție de banda pe care te afli. Credeam că pot muta lucrurile pe banda pe care se înaintează mai repede. Sună poate naiv acum, dar acesta a fost gândul sincer cu care am intrat. Mi-a luat timp să înțeleg că, într-o instituție publică, viteza trebuie împăcată cu decizii de neînțeles uneori”, arată fostul edil.

Între activitatea parlamentară și administrația locală, Mutu spune că s-a regăsit mai mult în rolul de primar, unde efectele deciziilor sunt mai ușor de urmărit, iar răspunderea este mai directă:

„Pentru felul meu de a fi, administrația locală a fost mai apropiată de logica rezultatului concret. Ca primar vezi problema, vorbești cu oamenii, construiești soluția și urmărești implementarea. Dacă un proiect stagnează sau un serviciu nu funcționează, comunitatea îți cere direct explicații.

În Parlament, rezultatul aparține multor oameni și negocierii dintre instituții și grupuri politice. Un parlamentar poate iniția, argumenta și vota, dar nu poate controla singur rezultatul. Am respect pentru ambele roluri, însă satisfacția mea profesională a venit mai ales din proiectele în care am putut vedea efectul concret în comunitate.

În cele trei mandate de senator am inițiat, alături de colegi, proiecte legislative, iar o parte dintre ele au devenit legi. Au fost și momente în care am votat potrivit convingerilor mele, împotriva liniei partidului, cum a fost cazul tăierilor de salarii cu 25% după criza economica din 2008. Pentru mine era important să nu uit că mandatul vine de la cetățeni.

Ca primar, mă gândesc la proiectele pentru familie și comunitate: școli, locuri de joacă, reabilitare termică și spații publice. Parcul Drumul Taberei este unul dintre proiectele de care mă simt legat. Nu spun că proiectul a început cu mine și nu mi-l atribui singur. L-am preluat cu probleme și componente rămase deschise, iar în mandat am lucrat, împreună cu echipa, la ceea ce mai trebuia dus înainte. Pentru mine rămâne simbolul unei reguli simple: administrația trebuie să continue un proiect bun, indiferent cine l-a început (..)

Când merg prin Sectorul 6, sunt oameni care mă opresc și îmi mulțumesc, oameni care îmi spun ce trebuia făcut mai bine și oameni care trec mai departe. Toate reacțiile sunt firești. După ce ai ocupat o funcție publică, povestea mandatului tău nu îți mai aparține doar ție; aparține și comunității".

Admite, totuși, că unele proiecte ar fi putut fi pregătite mai riguros și explicate mai clar:

„Aș fi vrut să fac mai mult și mai repede în administrația locală. Unele proiecte puteau fi mai bine explicate, altele puteau fi pregătite mai riguros, iar în anumite situații poate ar fi trebuit să ascult mai mult înainte de a decide. Când vii din business, ai tentația să crezi că viteza este întotdeauna o virtute. În spațiul public, viteza fără suficient dialog poate crea neîncredere, chiar și atunci când intenția este bună.

Regret și că am presupus uneori că rezultatele vorbesc singure. Nu vorbesc întotdeauna singure. Oamenii au dreptul să știe de ce ai luat o decizie, ce constrângeri ai avut și ce urmărești. Celor care au avut așteptări legitime și au simțit că nu am ajuns la nivelul lor le spun simplu: îmi pare rău. Nu am tratat cu rea-credință responsabilitățile pe care le-am primit”

Principala lecție pe care o desprinde din această perioadă privește distanța dintre intenție și rezultat:

„Intenția bună nu este suficientă. Poți să fii convins că ai soluția corectă, dar, dacă nu construiești încredere, dacă nu îți alegi bine echipa și dacă nu explici ce faci, rezultatul poate rămâne sub așteptări.

Puterea are și o capcană: în jurul tău pot rămâne doar oamenii care îți confirmă ce vrei să auzi. Probabil au existat momente în care am fost prea categoric sau prea nerăbdător. Astăzi aș asculta mai multe opinii înainte de o decizie, fără să fug însă de decizie.

Am mai învățat să nu transform adversarul politic în dușman personal și să nu iau orice critică drept atac. În viața publică, critica se aude de obicei mai tare decât mulțumirea. Uneori este nedreaptă, alteori este utilă. Maturitatea înseamnă să faci diferența și să înveți din ceea ce este adevărat”.

Fostul primar spune că s-a bazat pe susținerea familiei în timpul activității politice: „Le sunt recunoscător mai ales celor din familie. Ei au suportat o parte din costurile unei cariere pe care nu au ales-o. Despre sacrificiul omului politic se vorbește des; despre sacrificiul celor de lângă el, mult mai rar”.

O democrație are nevoie de generații noi

Pentru cei care vor să intre în politică, Mutu recomandă o pregătire profesională substanțială:

„Nu le-aș spune să nu intre. O democrație are nevoie de generații noi. Le-aș spune să intre pregătiți și pentru motivele corecte: să aibă o profesie, să fi muncit într-un domeniu real și să știe ce înseamnă un termen, un buget și răspunderea pentru o decizie. Să nu vadă politica drept o scurtătură către funcție sau statut.

Să își păstreze independența de gândire, să nu promită ceea ce știu că nu pot livra și să aibă curajul să spună: „Nu știu încă, trebuie să verific.” Și să nu uite că funcția este temporară. În ziua în care începi să crezi că instituția îți aparține, ai pierdut sensul mandatului”.

Despre funcționarea politicii românești, Gabriel Mutu spune: „Din experiența mea, trei lucruri ar conta: selecția oamenilor după competență, asumarea clară a răspunderii și continuitatea proiectelor bune, indiferent cine le-a început.

Schimbarea unei echipe politice nu ar trebui să transforme automat în greșeală tot ce a făcut echipa anterioară. Proiectele trebuie judecate după utilitate, legalitate și rezultate. Iar cetățenii trebuie să poată vedea limpede ce s-a promis, ce s-a făcut, cât a costat și cine răspunde”.

Fostul edil precizează cǎ va reveni în mediul de afaceri și își rememorează cariera:

„Profesional, sunt antreprenor. Acolo m-am format. În 1990 am făcut armata, iar după aceea am început să lucrez în domenii care, în România de atunci, abia se conturau. Am inovat si ajutat la crearea cadrului legal pentru reglementarea pietei financiare prin experienta de la Romania Exchange, am avut activități în comerț, retail, dezvoltare imobiliară și producție.

Am avut inclusiv trei restaurante și acolo am învățat pe pielea mea vorba din HoReCa: dacă patronul nu este prezent și nu are proceduri clare, lucrurile nu funcționează. Am ieșit din acel business, dar lecția a rămas. La fel, am preluat mai târziu un business de publicitate outdoor aflat în dificultate, l-am redresat și am făcut un exit. Nu toate lecțiile vin din succese liniare; unele vin din a înțelege la timp ce trebuie schimbat. Sunt format ca manager care poate prelua, imbunatati si conduce performant orice business, asta e vocatia mea si ce imi place sa fac”.

Deși nu anunță un proiect concret, afirmă că are proiecte în derulare:

„Iau o înțelegere mai profundă a responsabilității, răbdarea de a asculta și capacitatea de a lucra cu oameni foarte diferiți. În administrație răspunzi în fața unei comunități întregi, inclusiv a celor care nu te-au votat. Asta te obligă să privești deciziile din mai multe unghiuri.

Principiul meu de business a rămas același: trebuie să te așezi, mental, în ambele părți ale mesei. O relație sănătoasă există când beneficiul este real pentru amândoi. Nu poți construi durabil dacă unul câștigă doar fiindcă celălalt nu a înțeles încă ce pierde.

Mă întorc în mediul de afaceri pentru ca sunt multe oportunități în care mă pot implica si pot sa-mi valorific experiența. Există proiecte în derulare și discuții avansate pentru o etapă profesională importantă, dar nu vreau să prezint drept certitudine ceva ce este încă în construcție. Mă interesează afacerile cu bază reală, echipe serioase și potențial de dezvoltare la scară mare. Când decizia va fi finală, o voi anunța deschis și voi vorbi concret despre ce voi face”.