Cum a ajuns Codul Silvic să încaiere Palatele

Proiectul de modificare a Codului Silvic a devenit motiv de ceartă între preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Victor Ponta, după ce liderul PSD a insistat că proiectul trimis la reexaminare Parlamentului, de către şeful statului, ar trebui să rămână în forma sa actuală.

Premierul Victor Ponta le-a transmis direct celor din partid şi, indirect, preşedintelui Klaus Iohannis că nu vrea sub nicio formă ca noua lege a Codului Silvic să fie modificată conform doleanţelor exprimate de la Cotroceni. Ponta i s-a adresat sâmbătă deputatei PSD Carmen Moldovan, preşedintele Comisiei de Mediu din Camera Deputaţilor, for care trebuie să se pronunţe marţi asupra cererii de reexaminare trimise de Iohannis, şi s-a arătat convins că social-democraţii vor fi „de partea cea bună“.

„ Săptămâna viitoare, Carmen, trebuie să ne luptăm să trecem Codul Silvic ca să nu se mai taie pădurile de firme din străinătate protejate de lobby-uri din România. Sunt convins că toţi parlamentarii noştri vor fi de partea bună“, a declarat Ponta. Pe de altă parte, preşedintele Klaus Iohannis a publicat, pe contul său de Facebook, un mesaj în care afirmă că va propune, la următoarea şedinţă a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, o discuţie cu privire la defrişările ilegale. „Am hotărât ca această gravă problemă a defrişărilor ilegale să fie pusă pe ordinea de zi a următoarei şedinţe a CSAT. Sunt convins că vom reuşi nu doar să stopăm fenomenul, dar şi că instituţiile statului îi vor identifica şi trage la răspundere pe cei vinovaţi“, se arată în textul venit de la Cotroceni.

PSD acuză „lobby“ la nivel înalt

Proiectul trimis la reexaminare de către preşedintele Klaus Iohannis urmează să intre, marţi, în dezbaterea Comisiei de Mediu din Camera Deputaţilor, care este şi for decizional. Senatul a respins săptămâna trecută modificările cerute în solicitarea de reexaminare venită de la Cotroceni şi a votat proiectul în forma sa iniţială.

Ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu a declarat vineri că asupra preşedintelui Iohannis „planează o suspiciune“ că nu ar fi de partea românilor, întrucât nu a fost de acord cu proiectul Codului Silvic votat în Parlament şi a cerut reexaminarea legii. Totodată, Gavrilescu a anunţat că ministerul pe care îl conduce a declanşat, la ordinul său personal, un control la compania „Holzindustrie Schweighofer“ pentru a verifica legalitatea achiziţionării de către societate de material lemnos tăiat din păduri.  La rândul său, proaspăta purtătoare de cuvânt a PSD, Gabriela Podaşcă a afirmat că vrea să creadă că respingerea Codului Silvic nu a fost rezultatul unor acţiuni de lobby făcute de firme din industria lemnului.

Atacurile PSD se referă, de fapt, la una dintre criticile pe care Iohannis le-a adus proiectului de modificare a Codului Silvic, pentru care preşedintele a şi fost acuzat că ar lua partea companiei Holzindustrie Schweighofer, pe motiv că societatea ar fi afectată de noile prevederi.  Practic, social-democraţii susţin că protejarea companiei „Holzindustrie Schweighofer“ ar fi miza reală a preşedintelui Iohannis, deşi Consiliul Concurenţei îi dă dreptate şefului statului. Astfel, în cererea de reexaminare, preşedintele a criticat, printre altele, impunerea unui prag maxim de 30% la achiziţia sau procesarea de masă lemnoasă din fondul forestier naţional şi a apreciat că prevederile ar încălca principiile libertăţii economice şi contractuale.  Pe de altă parte, preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, a arătat că împărtăşeşte părerea preşedintelui, într-un răspuns oferit la o sesizare a unui operator economic din domeniu. „Apreciem că introducerea pragului maximal de 30% din volumul de masă lemnoasă (...) este de natură să limiteze posibilitatea operatorilor/grupurilor de operatori de a achiziţiona sau procesa masă lemnoasă, ceea ce poate afecta concurenţa care trebuie să se exercite cu ocazia licitaţiilor pentru vânzarea masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică“ şi „ar putea conduce la renunţarea, din partea statului, la veniturile suplimentare pe care acesta le-ar putea obţine în urma derulării unei licitaţii“, a fost reacţia lui Chiriţoiu, redată într-o amplă analiză publicată de „Adevărul“ pe tema noului Cod Silvic.

La rândul său, preşedintele Federaţiei pentru Apărarea Pădurilor, Marian Stoicescu, a explicat că pragul de 30% nu ar fi trebuit introdus. „Poziţia noastră, a celor de la Apărarea Pădurilor, a fost iniţial ca acest prag să nu existe, dar să se introducă în lege alte măsuri de protecţie pentru beneficiarii autohtoni“, a fost reacţia lui Stoicescu. 

Miza reală? Pădurile mici  

Pe de altă parte, social-democraţii nu au suflat nicio vorbă despre o altă prevedere a Codului Silvic care, potrivit declaraţiei premierului Victor Ponta, nu are nicio şansă să fie modificată. Deşi a fost şi aceasta criticată de către Klaus Iohannis, PSD a trecut-o sub tăcere. Concret, este vorba despre completarea articolului 20 din Legea 46/2008, care prevede că „întocmirea de amenajamente silvice este obligatorie pentru proprietăţile de fond forestier mai mari de 10 hectare“.  Practic, pădurile mici, de sub  10 hectare, nu mai trebuie amenajate, potrivit noilor prevederi. Altfel spus, proprietarii acestora nu vor fi obligaţi să ia măsuri pentru organizarea exploatărilor forestiere, respectiv pentru refacerea şi protecţia acestora. În prezent, există aproximativ 540.000 de hectare de păduri proprietate a persoanelor fizice, cu suprafaţă sub 10 hectare, având peste 300.000 de proprietari.

Stoicescu a atras atenţia, în analiza publicată în urmă cu o lună de ziarul „Adevărul“ că acesta este cel mai important motiv de respingere a legii, întrucât permite defrişări abuzive. „Un motiv real de respingere a legii ni se pare prevederea care arată că pădurile până în 10 hectare nu trebuie amenajate. Noi credem că toate pădurile trebuie amenajate. În unele ţări din Uniunea Europeană, pentru pădurile particulare de o suprafaţă mică se face un studiu, nu foarte stufos, cu rubrici clare ce trebuie completate de proprietarul de pădure, care se angajează că va recolta un volum de masă lemnoasă care nu va depăşi posibilitatea pădurii lui“, a fost punctul de vedere al preşedintelui Federaţiei pentru Apărarea Pădurilor. 

Proteste în mai multe oraşe privind defrişările ilegale

Mii de persoane au protestat, sâmbătă, în mai multe oraşe din ţară, dar şi din străinătate, faţă de defrişările masive, din ultimii ani. Oamenii au acuzat restituirile ilegale de mii de hectare de pădure şi lipsa de reacţie a autorităţilor, dar şi clasa politică. Preşedintele Klaus Iohannis a fost acuzat că a retrimis legea de modificare a Codului Silvic în Parlament, pentru rediscutarea amendamentelor impuse de firma autriacă Holzindustrie Schweighofer. Paradoxal, compania austriacă nu se numără printre cei care taie efectiv pădurile României, Schweighofer numărându-se printre cei care doar cumpără masa lemnoasă gata tăiată.

Defrişările, în vizorul DNA

Guvernul a prezentat duminică sinteza unor rapoarte de control redactate în ianuarie, în baza cărora a sesizat DNA pentru nereguli identificare la valorificarea fondului forestier. Raportul acuză nereguli tocmai la regia naţională care ar trebui să supravegheze starea fondului forestier - Romsilva.

Citeşte şi:

ANALIZĂ Codul Silvic şi uscăciunile lui. Cât de mare este pericolul ce pândeşte „plămânul verde“ şi care sunt interesele celor ce roiesc în jurul pădurilor

Legea pentru modificarea şi completarea Codului Silvic, retrimisă Parlamentului spre reexaminare de către preşedintele Klaus Iohannis, este înţesată cu hibe ce ar putea afecta grav pădurile României pe termen mediu şi lung. „Adevărul“ a discutat cu specialişti în silvicultură pentru a afla cât de mare este pericolul ce pândeşte „plămânul verde“ şi care sunt interesele jucătorilor din acest sector.