Constitutia, revizuita in folosul parlamentarilor

Dupa un an si jumatate de indelungi consultari, dezbateri si amanari de termene, partidele parlamentare au izbutit, in sfarsit, sa puna pe hartie o platforma comuna de la care sa inceapa procedura de

Dupa un an si jumatate de indelungi consultari, dezbateri si amanari de termene, partidele parlamentare au izbutit, in sfarsit, sa puna pe hartie o platforma comuna de la care sa inceapa procedura de revizuire a Constitutiei. Inca din campania electorala 2000, formatiunile politice parlamentare si-au anuntat intentiile de schimbare a textului Legii Fundamentale, iar, dupa alegeri, PSD si-a asumat rolul de dirijor al acestei operatiuni. Guvernantii au demarat consultari cu partidele, au umblat dupa adunarea tuturor propunerilor, au lansat dezbateri prin toata tara, dar si baloane de incercare pentru a testa reactia opiniei publice (vezi transformarea Romaniei in republica parlamentara). Depasind cu un an de zile termenul preconizat pentru finalizarea negocierilor, PSD si Opozitia au cazut de acord asupra unui proiect care intareste Parlamentul in detrimentul Executivului si nu ataca unele din cele mai criticate tare ale sistemului politic: numarul prea mare de parlamentari sau scrutinul pe liste de partid. Unanimitate Putere-Opozitie in mentinerea numarului mare de alesi Si opozantii (PNL, PD, PRM), si guvernantii resping cu ambele maini propunerea privind reducerea numarului de parlamentari. Doar udemeristii se rezuma la a spune ca aceasta chestiune nu poate face obiectul textului constitutional. Stabilirea de atributii distincte pentru cele doua Camere legislative a intrunit, de asemenea, unanimitatea optiunilor formatiunilor parlamentare. Astfel, dupa revizuire, grosul muncii de legiferare va cadea in sarcina Camerei Deputatilor, in vreme ce rolul Senatului se va limita la atributii de control institutional si de numire in functii de stat. Tot in unanimitate, este acceptata si delimitarea mai riguroasa a regimului ordonantelor de urgenta, pentru a se stopa astfel abuzul de asemenea acte normative. Reducerea sferei de cuprindere a legilor organice ar intruni, si ea, numarul de voturi pentru revizuire, la aceasta propunere opunandu-se doar peremistii si grupul minoritatilor non-maghiare. In noua forma a Constitutiei, asumarea raspunderii Guvernului pe o lege nu le va rapi parlamentarilor dreptul de a formula amendamente la legea cu pricina. Totusi, formatiunile politice - mai putin PRM - se pronunta in sensul restrangerii razei de actiune a imunitatii parlamentare strict la opiniile exprimate in cadrul activitatii de ales al poporului. O alta propunere acceptata de majoritatea negociatorilor (peremistii nu s-au pronuntat) se refera la acordarea catre romanii posesori de dubla cetatenie a dreptului de a exercita functii publice. De asemenea, vechea idee a garantarii proprietatii private prin Constitutie este acceptata in unanimitate. Cresterea puterilor executivului, respinsa de opozanti Propunerile pesediste care vizeaza intarirea rolului Guvernului sunt respinse "pe banda" de partidele parlamentare. Opozantii se opun ca forul legislativ sa fie convocat in sesiune extraordinara si de la Palatul Victoria, si nu vor ca, la motiunile de cenzura, promovarea acestora sa fie conditionata de prezentarea unui candidat la functia de prim-ministru. De asemenea, cu exceptia PSD, formatiunile politice resping formula dizolvarii Parlamentului, la cererea Guvernului, de catre Presedinte. In fine, un ultim calup de propuneri a ramas in suspensie. Este vorba despre idei ale UDMR, unele dintre ele chiar ciudate. Pe langa eliminarea sintagmei "stat national" si consacrarea limbilor minoritare ca "limbi locale" folosite inclusiv in Justitie, udemeristii vor sa desfiinteze institutia prefectului. Cu toate aceste neintelegeri, partidele politice au decis ca, de aceasta data, sa se tina de termenele convenite - in primavara viitoare, proiectul de revizuire sa fie gata pentru referendum.