Constitutia - prima schimbare la fata

La 11 ani de la referendumul asupra Constitutiei, tema modificarii acesteia este mai actuala decat oricand. PSD si-a propus sa revizuiasca Legea fundamentala in acest mandat, insa termenul stabilit

La 11 ani de la referendumul asupra Constitutiei, tema modificarii acesteia este mai actuala decat oricand. PSD si-a propus sa revizuiasca Legea fundamentala in acest mandat, insa termenul stabilit initial a fost deja depasit. Se asteapta ca abia in 2003 sa se treca la dezbaterea modificarilor in Parlament. Comisia parlamentara pentru revizuirea Constitutiei se apropie de sfarsitul dezbaterilor, adoptand pana acum prevederile asupra carora formatiunile politice isi dadusera in prealabil acordul de principiu. Au fost votate articole care reformeaza domenii extrem de importante si care creeaza cadrul constitutional pentru integrarea in NATO si Uniunea Europeana. Conform intelegerilor politice, urmeaza o a doua etapa, in care se vor discuta articolele asupra carora nu exista consens, sau au fost respinse ca tema de dezbatere, pentru ca nu se profila in nici un caz posibilitatea intrunirii unei majoritati de doua treimi pentru votarea lor in Parlament. Propunerea UDMR de a se renunta la caracterul national al statului intra la acest capitol, dar chiar si pentru liderii maghiari este clar ca nu pot merge prea departe cu o asemenea solicitare. In schimb, ramane o problema fara solutie chestiunea alegerilor anticipate. Hotarat sa faca alegeri in 2003, PSD se vede impiedicat de prevederile actuale ale Constitutiei care nu permit dizolvarea Parlamentului ori de cate ori partidul de guvernamant considera ca ar iesi mai castigat daca organizeaza alegeri inainte de termen. In aceste conditii, PSD a avansat ideea ca, la solicitarea premierului, presedintele sa poata dizolva Parlamentul. Celelalte partide resping o asemenea solutie, considerand ca echilibrul puterilor in stat va fi perturbat si guvernul va ajunge sa controleze Parlamentul. Negociatorii PSD cauta in acest moment o solutie. Alegerile anticipate depind in mare masura de ceea ce va vota Comisia pentru revizuirea Constitutiei. Dincolo de acest aspect, membrii comisiei au dovedit ca indiferent de partid - mai putin PRM, care nu a participat la lucrari - au putut colabora excelent, rezultand prevederi constitutionale in pas cu vremurile. Integrarea euroatlantica Viitoarea Constitutie va stipula ca aderarea Romaniei la tratatele constitutive ale UE si NATO se va face prin lege adoptata in sedinta comuna a celor doua Camere cu majoritate de doua treimi. Ca urmare a aderarii, prevederile obligatorii ale organizatiilor respective vor avea prioritate fata de dispozitiile legii interne, daca acestea din urma sunt contrare. In vederea integrarii in UE, cetatenii tarilor Uniunii Europene vor avea dreptul sa detina terenuri in Romania si sa participe la alegerile locale. Persoanele romane cu dubla cetatenie vor putea sa candideze si sa ocupe functii de demnitate publica daca au domiciliul in tara. Economia Romaniei Economia Romaniei va fi definita ca economie de piata bazata pe libera initiativa. Proprietatea privata si cea publica vor fi garantate si ocrotite de stat. Dupa aderarea la UE, pe teritoriul national va putea circula moneda europeana euro. Reforma in justitie Justitia este unica si egala pentru toti, se va stipula in noua lege fundamentala. In locul Curtii Supreme de Justitie se va infiinta Inalta Curte de Casatie si Justitie, care va asigura infaptuirea justitiei si aplicarea unitara a legii de catre celelalte instante judecatoresti. Se prevede ca judecatorii sunt numiti de presedintele Romaniei, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, si sunt inamovibili. Consiliul Superior al Magistraturii propune presedintelui numirea in functie si a procurorilor. In afara magistratilor, din Consiliu vor putea face parte si patru reprezentanti ai societatii civile cu reputatie profesionala in domeniul dreptului. Presedintele Romaniei va prezida lucrarile Consiliului la care participa. Magistratii Consiliului sunt validati de Senat. Se interzice infiintarea de instante extraordinare, dar noua Constitutie va permite infiintarea instantelor specializate cum sunt tribunalele de munca sau cele financiare. Acestea din urma vor judeca si litigiile izvorate din activitatea Curtii de Conturi. Sistemul politic Propunerile adoptate de Comisia constitutionala au incercat o separare a competentelor celor doua Camere, considerandu-se ca nu se poate renunta la parlamentul bicameral. Proiectele de lege vor fi trimise, dupa anumite criterii, fie Camerei, fie Senatului. Camera sesizata in prima lectura se pronunta in termen de 30 de zile, dupa care o va trimite catre a doua Camera care decide. Se elimina astfel medierea intre cele doua Camere. Motiunile simple adoptate intr-o Camera devin obligatorii. Se restrange semnificativ posibilitatea guvernului de a emite ordonante de urgenta. Guvernul va putea emite ordonate de urgenta doar in situatii extraordinare pe care este obligat sa le motiveze. Daca in termen de 30 de zile Camera sesizata nu aproba ordonanta, aceasta se considera respinsa. Textul constitutional defineste mai bine si raporturile presedinte-premier, precizand ca presedintele nu poate revoca primul-ministru. Curtea Constitutionala isi va intari rolul, hotararile acestei instante devenind obligatorii chiar si nu mai pot fi respinse nici macar de Parlament.