Concurențǎ pentru postul de comisar european pentru Apǎrare, inexistent deocamdatǎ

Presa internaționalǎ scrie cǎ Polonia vizeazǎ postul de comisar european pentru Apǎrare, dacǎ acesta va fi înființat în viitorul executiv comunitar, citând în acest sens o declarație a Ewei Kopacz, fost premier polonez şi vicepreşedintă a PE.

Polonia ținteşte postul de comisar european pe Apărare. Foto: Arhiva

„Cred că ne vom strădui din greu pentru a obţine postul de comisar al Apărării, care nu doar va pregăti strategii pentru vremuri de pace, ci de asemenea va recunoaşte ameninţările (n.r. - de securitate)“, a declarat Ewa Kopacz, membră în formaţiunea liberală Platforma Civică a premierului Donald Tusk, fǎrǎ a avansa un nume, potrivit Agerpres. Presa din Polonia îl menționeazǎ însǎ pentru acest post pe ministrul de Externe Radoslaw Sikorski.

Postul de comisar european pentru Apǎrare a fost promovat de actuala preşedintǎ a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care îşi doreşte un nou mandat, motivând necesitatea ca UE trebuie să joace un rol mai important în industria militară, în contextul războiului din Ucraina.

România a început negocierile

Şi România este interesată de noul post de comisar european. De altfel, premierul Marcel Ciolacu a declarat, recent, cǎ au fost demarate negocierile la Bruxelles pentru numirea unui comisar european din partea României.

„România a început să negocieze, cum este şi normal. Conform unei decizii a Curţii (Constituţionale - n.r.), ştiţi foarte bine că nu prim-ministrul reprezintă România în Consiliu, ci preşedintele României. Am început, cum e şi normal, aceste negocieri şi discuţii în interiorul familiei europene din care facem parte, împreună cu colegul meu Victor Negrescu şi cu ceilalţi colegi europarlamentari. Suntem în mijlocul unor negocieri, fiindcă aceste negocieri se fac totuşi din timp. Este foarte importantă şi persoana, pentru a merge pe un portofoliu foarte important“, a declarat Marcel Ciolacu.

Unul dintre numele vehiculate pentru aceastǎ funcție este cel al lui Klaus Iohannis, actualul preşedinte al țǎrii. Şeful statului şi-a manifestat public interesul pentru funcția de secretar general al NATO, însǎ mai multe state s-au poziționat în favoarea numirii olandezului Mark Rutte. Pentru stabilirea unui lider al organizației este nevoie de unanimitate, unele state respingând varianta Rutte, ceea ce i-ar conferi un avantaj lui Iohannis pentru menținerea în cursǎ. Totuşi, analiştii sunt de pǎrere cǎ Iohannis ar forța prin candidatura la NATO, unde şansele sale sunt mici, obținerea unei alte funcții la nivel internațional. 

Klaus Iohannis a mai fost vehiculat de-a lungul timpului, în presa internaționalǎ, ca variantǎ pentru alte funcții, printre care cea de şef al Consiliului European sau al Comisiei Europene, de cele mai multe ori discuțiile având loc în contextul solicitǎrii statelor din Europa de Est de a avea reprezentanți în funcțiile de top. Chiar preşedintele român aducea în discuție tema, în februarie, la un eveniment UE.

„După părerea mea, ar fi inadmisibil ca nicio poziție să nu fie ocupată de o persoană din noile state membre, adică din partea de est. Cred că în 2019 s-a greșit, atunci toate pozițiile relevante au fost ocupate de persoane foarte competente – nu asta e discuția –, din vechea Europă, și e unul din motivele pentru care foarte mulți est-europeni se consideră puțin lăsați deoparte. E o eroare. Sper ca de data asta această eroare să nu se mai producă. Ar fi bine pentru Uniune să se înțeleagă că alegerea pentru leadership trebuie să se facă și ținând cont de criteriul regional“, spunea Iohannis.