Cine nu vrea România în Schengen
0Parlamentul European îndeamnă statele UE să permită României să adere la Schengen, potrivit unei rezoluții adoptate marți. Chiar dacă o majoritate covârșitoare a votat favorabil, au fost și euroaleși care s-au poziționat împotriva ori s-au abținut.
Rezoluția a fost adoptată cu 547 de voturi pentru, 49 împotrivă și 43 de abțineri. Deși nu are o consecință juridică directă, rezoluția este un sprijin simbolic pentru a demonstra Consiliului UE, din care fac parte reprezentanți din fiecare stat membru al Uniunii, că România și Bulgaria merită să adere la spațiul Schengen, dat fiind că îndeplinesc criteriile tehnice de 11 ani.
Siegfried Mureșan, eurodeputat PNL și vicepreședinte al PPE, a subliniat că votul covârșitor „arată că aderarea țării noastre la spațiul Schengen este susținută de europarlamentari din toate colțurile Uniunii Europene și din toate grupurile politice proeuropene. Textul rezoluției menționează clar că țara noastră îndeplinește criteriile tehnice de aderare la zona Schengen de peste 11 ani. Spațiul Schengen și întreaga UE sunt mai sigure cu țara noastră în interiorul spațiului de liberă circulație decât în afara lui. România a demonstrat anul acesta că poate securiza frontiera de est a Uniunii Europene în cele mai dificile condiții: a primit peste un milion de refugiați din Ucraina cărora le-a oferit hrană, adăpost și îngrijire medicală. În plus, țara noastră a asigurat tranzitul fără riscuri pe teritoriul său pentru refugiații ucraineni și treceri sigure ale frontierei către alte state UE și Schengen, cum ar fi Ungaria“, a precizat Mureșan.
Lobby și pentru un vot în Consiliu
La rândul său, Dan Nica, liderul delegației PSD din Parlamentul European, a declarat că rezoluția votată de forul europarlamentar „îndeamnă Consiliul să adopte până la sfârșitul anului 2022 decizia sa privind aplicarea integrală a dispozițiilor acquis-ului Schengen în Bulgaria și în România, asigurând astfel eliminarea controalelor asupra persoanelor la toate frontierele interne pentru ambele state membre la începutul anului 2023“.
Mai mult, liderul PSD a subliniat sprijinul masiv obținut de țara noastră. „Există unanimitate în Parlament că toate condițiile necesare pentru aplicarea integrală a acquis-ului Schengen în România și Bulgaria au fost deja îndeplinite de ambele state membre în 2011“, a completat Dan Nica.
Extremiști, populiști și eurosceptici
Grupul formațiunilor care s-au declarat împotriva aderării României la spațiul Schengen, la moțiunea din Parlament, cuprinde reprezentanți ai unor partide controversate, fie că sunt catalogate ca populiste sau extremiste, cum e cazul Rassemblement National (Adunarea Națională) a lui Marine le Pen (Franța) sau AFD (Alternativă pentru Germania).
Tot împotriva au fost și reprezentanți ai Partidului Ecologic din Germania (eurodeputat Manuela Ripa) sau alți radicali, cum ar fi Kostas Papadakis, reprezentant al Partidului Comunist din Grecia, precum și aleși belgieni din partidul de extremă dreapta, Blocul Flamand. În categoria celor care s-au opus au fost și reprezentanți ai formațiunii Adevărații Finlandezi, partid eurosceptic.
Semnalul olandezilor
Lista de vot publicată de Parlamentul European arată că europarlamentarii Malik Azmani, Bart Groothuis, Jan Huitema, Caroline Nagtegaal, Catharina Rinzema s-au abținut la vot. Ei fac parte din grupul Renew și sunt membri ai partidului olandez de guvernământ Volkspartij voor Vrijheid en Democratie (VVD), condus de premierul Mark Rutte, șef de Guvern care a fost recent în România și care a declarat că țara sa încă nu are un răspuns privind acceptarea aderării României în Schengen.
De asemenea, europarlamentarul olandez Peter van Dalen (PPE) a votat împotriva rezoluției care cere aderarea României la Schengen. Van Dalen este membru al partidului ChristenUnie, parte a coaliției de guvernare din Olanda.
Ciolacu bate obrazul PPE și Renew
Marcel Ciolacu a subliniat, după adoptarea rezoluției din Parlamentul European, că socialiștii europeni, familie din care face parte și PSD, au fost disciplinați la vot, însă nu același lucru se poate spune și despre celelalte două mari grupuri, PPE și Renew, unde câțiva euroaleși n-au votat „pentru“ aderare. „Singurul grup politic care a votat integral în favoarea acestei Rezoluții a fost grupul social-democraților europeni! Nicio abținere, niciun vot împotrivă (...) Cu adevărat, sunt îngrijorat de abținerile reprezentanților din grupul Renew și de la PPE. Le solicit tuturor partidelor românești care fac parte din cele două familii politice europene să facă toate demersurile pentru a-și convinge colegii că românii merită în Schengen“, a transmis liderul PSD.
În schimb, liberalii Siegfried Mureșan și Rareș Bogdan au interpretat votul majorității euroaleșilor olanezi (15 „pentru”, 4 „împotrivă” și 6 „abțineri”) ca pe un semnal că și Mark Rutte ar trebui să susțină România să intre în Schengen.
Aderarea unor noi țări la spațiul Schengen necesită o decizie unanimă a Consiliului UE, în formatul JAI, adică Justiție și Afaceri Interne. Președinția cehă a Consiliului a indicat că intenționează să poarte discuții pe această temă înainte de sfârșitul anului 2022. Ziua decisivă ar urma să fie 8 decembrie.
Se încarcă comentariile...
