Ce șanse are o moțiune de cenzură împotriva Comisiei Europene. Victor Negrescu: „Sper să fi înțeles semnalul dat”
0Parlamentul European a respins deja mai multe moțiuni de cenzură, iar încercările recente de a atrage sprijin pentru demiterea executivului de la Bruxelles nu au depășit pragul necesar pentru a o îndepărta pe Ursula von der Leyen. În timp ce coalițiile principale asigură încă majoritatea în plen, semnalele de nemulțumire — alimentate și de dezbaterile intense legate de acordul UE-Mercosur — arată că tensiunile rămân ridicate. Vicepreședintele Victor Negrescu explică faptul că voturile și discuțiile recente reflectă voința europarlamentarilor de a transmite un semnal clar Comisiei, dar că adoptarea unei moțiuni de cenzură rămâne, deocamdată, dificilă.
Eurodeputații au votat săptămâna trecută trimiterea acordului UE-Mercosur către Curtea de Justiție a Uniunii Europene, obținând o majoritate strânsă pentru a cere o evaluare a compatibilității sale cu tratatele comunitare. Totuși, deși acordul a provocat dispute politice în Parlament, moțiunea de cenzură depusă de grupul Patrioții Europeni împotriva Comisiei Europene nu a reușit să atragă suficient sprijin, fiind respinsă anterior cu voturi net superioare opoziției.
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a punctat recent că acordul Mercosur nu va fi aplicabil până la decizia CJUE, subliniind că, dacă se va forţa punerea lui în aplicare, lucrurile ar putea degenera. „Fără decizia CJUE şi fără votul în Parlamentul European, eu sunt convins ca lucrurile vor degenera la nivelul Comisiei Europene şi sunt sigur că doamna Ursula va avea o moţiune de cenzură în Parlamentul European”, a declarat Florin Barbu.
Comisia Europeană a înfruntat deja o moțiune de cenzură la începutul anului, chiar cu privire la subiectul Mercosur. Ultima dintr-un șir de alte 3 moțiuni depuse anul trecut, toate la inițiativa formațiunilor extremiste din acest for. Mandatul Comisiei Europene este susținut însă de o majoritate S&D, PPE și Renew, grup care a avertizat recent că demiterea președintelui Comisiei ar slăbi capacitatea UE de a acționa în mod coerent pe fondul tensiunilor crescânde cu SUA.
Semnalele date de Parlamentul European
Semnale de nemulțumire au venit însă cel mai des din grupul social-democraților europeni (S&D), care, prin vocea președintei, Iratxe García, a punctat încă de la votul pentru instalarea Comisiei că nu este un „cec în alb”. Încrederea între democrați și forțele pro-europene este mai afectată ca niciodată, puncta aceasta la prima moțiune de cenzură respinsă anul trecut, susținând că PPE duce un joc dublu.
Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European și al Social-Democraților Europeni, explică pentru „Adevărul” că actuala Comisie Europeană „este conștientă de faptul că s-a confruntat deja cu foarte multe moțiuni de cenzură”, notând însă că „acestea au fost inițiate de extremiști și, până acum, argumentele prezentate acolo au fost de natură populistă. Nu ofereau soluții la acele probleme. De altfel, acești extremiști, când au depus moțiuni de cenzură, în niciun moment nu și-au exprimat disponibilitatea să-și asume anumite responsabilități sau un anumit rol în Uniunea Europeană. Au depus doar moțiunea pentru a crea scandal, fără argumente”.
„Nu întrevăd în perioada imediat următoare o moțiune care să treacă conform procedurilor. Există acest risc pe care sunt convins că executivul european va căuta să le evite”, explică eurodeputatul.
El punctează însă că Parlamentul European și-a atins obiectivul cu privire la subiectul acordului Mercosur: „Acum, eu cred și sper să fi înțeles Comisia Europeană semnalul dat pe Parlamentul European cu acordul Mercursur. Când se iau decizii, trebuie să fie o consultare reală a statelor membre și a Parlamentului European și a celor interesați de subiect, că trebuie ca acest dialog să fie realizat în prealabil, înainte de adoptarea unor decizii și că, într-adevăr, Parlamentul European are ca scop să protejeze interesele cetățenilor și a statelor membre. De altfel, Parlamentul European este singura instituție aleasă direct de către cetățeni și în contextul acesta este rolul Parlamentului European. De altfel, pe subiectul Mercursur s-a demonstrat faptul că, deși decizia a fost luată de guvernele statelor membre, împreună cu Comisia Europeană, o instituție europeană a corectat aceste probleme”.
Eurodeputați sancționați în Parlamentul European
În urma ultimei moțiuni de cenzură împotriva Ursuley von der Leyen, în spațiul public a fost semnalată și introducerea unor sancțiuni pentru eurodeputații PPE (Partidul Popularilor Europeni). Informațiile nu au fost lansate în spațiul public din România de cei doi eurodeputați români (PPE/UDMR) sacționați, Loránt Vincze și Iuliu Winkler, ci de Gheorghe Piperea, reprezentant al Grupului Conservatorilor Reformiști Europeni (CRE/AUR).
„Nu mai puțin de 12 eurodeputați, membri ai Partidului Popular European (PPE), inclusiv doi din România și 7 din Ungaria, au fost sancționați pentru modul în care (nu) au votat la moțiunea de cenzură contra Ursulei von der Leyen. Ambii euro-deputați români din UDMR (Vincze și Winkler) au fost sancționați pentru abținere de la vot. Printre sancționați se află toți cei 7 eurodeputați din partidul lui Peter Magyar, adversarul lui Orban. Unii au fost sancționați pentru că … au lipsit de la vot”, a scris eurodeputatul pe Facebook.
Regulamentul Parlamentului European prevede că un grup poate depune o moțiune de cenzură cu 72 de semnături, adică o zecime din deputații care compun Parlamentul European, la două luni după cea anterioară. Pentru a trece însă, este nevoie de o majoritate de două treimi din voturile exprimate, reprezentând majoritatea membrilor care compun Parlamentul.
Se încarcă comentariile...
