Interviu PSD, avertisment pentru Bolojan. Adrian Câciu: „Discutăm despre o singură persoană care împiedică dialogul și stabilitatea politică”
0Adrian Câciu, fostul ministru de Finanțe și al Fondurilor Europene, conturează, într-un interviu pentru „Adevărul”, imaginea în care ne regăsim pe plan economic și politic, în contextul scandalurilor care macină coaliția de guvernare, cu ecou până în Parlamentul European.
De la abordarea privind Consiliul de Pace al lui Trump la Mercosur sau măsurile economice interne, pare ca zilnic se adună subiecte care mai degrabă despart decât să unească Coaliția. Fostul ministru Adrian Câciu spune care sunt nemulțumirile PSD, de la relația cu premierul Ilie Bolojan la cea cu USR, și în ce condiții rămâne formațiunea la guvernare.
De ce depinde rămânerea PSD la guvernare
Posibilitatea ieșirii PSD la guvernarea depinde de consolidarea dialogului dintre formațiunile din coaliție, spune Adrian Câciu: „Dialog pe teme importante. Sunt teme și de politică externă, și de politică internă. Și mai ales cele de politică internă sunt teme care nu s-au discutat în detaliu în cadrul coaliției. Deciziile de multe ori au fost unele personale ale premierului care au pus întreaga coaliție și mai ales PSD într-o situație ingrată. În sensul de a da explicații pentru măsurile pe care le-a decis altcineva, fără a avea tot consensul pe toate detaliile. Și aici mă pot referi de la TVA până la impozitul pe proprietate, cel la care a fost și pe sere, solarii.
Ați văzut că a trebuit să se revină asupra acelui subiect. Există încă în divergență impozitul pe proprietate pentru persoanele cu dizabilități, aspecte privind indexarea alocaților. Vorbim de temele curente de buget. Investițiile, banii pentru proiectele din Anghel Saligny, plățile făcute pentru PNRR, elementele de deficit. Multe, multe, multe. Dacă acest dialog s-ar consolida, cred că n-ar trebui să fie o problemă cu această coaliție. Evident, vor fi niște teste complicate și grele de trecut. Și sper să se treacă aceste teste. Și cel mai important va fi legea bugetului.
Iar, după cum știți, există această discuție privind faptul că premierul nu dorește să mai acorde aceleași transferuri către bugetele locale. Mai ales în ceea ce primește impozitul pe venit. Aici, poate domnul Bolojan a uitat, dar președintele României are o altă opinie și noi suntem în acord cu opinia președintelui României. Impozitul pe venit este cel care alimentează autoritățile locale pentru bugetele de dezvoltare. Președintele României au avut și un referendum când era primar general la București. Referendumul a vizat în special și în mod cert doar impozitul pe venitul global, impozit pe venit care să se strângă la nivelul Bucureștiului și o altă împărțire între sectoare.
Dar, pe cale de consecință, subiectul era impozitul pe venit. Ori, premierul dorește ca acest impozit pe venit să se strângă doar la bugetul de stat și să nu mai fie alocat autorităților locale sau sa fie alocat în mai mică măsură. Acest lucru ne-ar putea despărți, dar mai sunt zile în care putem să discutăm. Există un grup de lucruri care s-a format la nivelul coaliției pe această formulă de alocare a sumelor defalcate din impozitul pe venit și din TVA și eu cred că e posibil să se ajungă la o soluție corectă”.
Acest impozit pe venit, care să se întoarcă la autoritățile locale nu trebuie nici măcar să intre sub semnul îndoielii
Una dintre temele care despart coaliția este legată de reforma administrației locale.
„ Un primar de localitate, fost președinte de Consiliu Județean, se pare că nu înțelege care-i rolul impozitului pe venit. Pentru cei mulți explic: impozitul acesta pe venit provine de la persoanele care au un loc de muncă în localitatea respectivă. Locul de muncă nu-i la Palatul Victoria. Este în Oșorhei, în Sâmbăta de Sus, în localitatea respectivă. Este normal, că acel loc de muncă care a fost creat de un antreprenor, acel antreprenor a beneficiat de ceea ce a pus primăria la dispoziție, de un drum, de o electrificare, de un iluminat public. Este normal și asta a fost și filozofia Legii Finanțelor publice locale atunci când a prevăzut ca impozitul pe venit să fie întors în proporție de 100% la localitatea unde este făcut, într-un context în care o parte, cea mai mare parte, se duce la localitate și se duce o altă parte într-un buget de echilibrare, astfel încât, dacă localitatea a fost mai norocoasă dar lângă ea e o localitate mai săracă, Consiliul Județean să poată echilibra și bugetul acelei localități mai sărace, astfel încât să nu existe o disparitate între comunități, pentru că lucrurile trebuie să le construiești echilibrat în cadrul unui județ. Asta a fost logica și este logica în continuare a impozitului pe venit.
De aceea, acest impozit pe venit, care să se întoarcă la autoritățile locale nu trebuie nici măcar să intre sub semnul îndoielii. Am văzut că a publicat domnul Bolojan o serie de grafice, care sunt distorsionate și acelea, pentru că bagă, de exemplu, cheltuielile de personal inclusiv la cele care sunt exclusiv finanțate din cote defalcate de TVA. Ca să explic și cotele defalcate de TVA: Guvernele, de-a lungul timpului, în acești 35 de ani, au descentralizat servicii de la nivel central către comunitățile locale. Îngrijirea persoanelor cu dizabilității, asistență socială, școală, culte, au descentralizat. Numai că autorități locale nu au avut și un buget aferent a acelei descentralizări și să plătească persoanele respective. Și atunci, tot printr-un mecanism care s-a înființat prin Legea Finanțelor Locale din 2006, s-a prevăzut că aceste cheltuieli vor fi finanțate din cote defalcate de TVA.
Așa-zisele cheltuieli sociale ale autorităților locale sunt finanțate din cote defalcate de TVA. Ori tu nu poți să spui că personalul pe care tu îl plătești de la centru, că cotele defalcate de TVA sunt de la central, este vorba, de fapt, de personalul pe care îl avea autoritatea locală și care trebuia să îl plătească din taxele locale. Deci nu e același lucru, un funcționar public, cu un om angajat pe contract de muncă, care se ocupa de îngrijirea unei persoane cu handicap. Este cu totul alt serviciu social, dar sunt niște chestiuni de confuzie pe care le face premierul. Noi tot îi spunem, cu toate că ne așteptăm să știe lucrurile astea. Încercăm să-l învățăm, nu e nicio problemă să înveți. Te face mai deștept", susține Adrian Câciu.
De fiecare dată, președintele USR vine cu lista de solicitări de numire în funcție.
O altă nemulțumire a social-democraților este legată de colaborarea cu USR: „De fiecare dată vin și cer funcții, asta nu o spun niciodată și cred că trebuie să începem să spunem mai des și mai răspicat, de câte ori au venit la coaliție cu vreo propunere de politică publică și de câte ori au venit la coaliție cu propunere de a-și numi colegi secretari de stat, membri consilii de administrație, subprefecți, prefecții, șefi de agenții. Pentru că, de fiecare dată, președintele USR vine cu lista de solicitări de numire în funcție. Eu cred că românii s-au săturat de numirii în funcție, că ar dori mai multe politici publice. În schimb, pe partea publică sau pe partea de mass-media, vedem la USR doar atacuri la persoană, la membrii PSD și cam atât, nu vedem propuneri concrete și bune pentru români de politică publică.
Avem ultimele exemple, inclusiv această participare la Davos. A fost o discuție în spațiul public despre faptul că să facem sau să nu facem parte din Board of Peace, propus de Trump. Nu a fost nicio discuție. Sunt elemente care deranjează. Dar trecem peste ele, ne ducem în coaliție, le discutăm și vom vedea unde ne ghidăm. Vă dau alt exemplu. Știți că de-a lungul timpului toți am spus, doamne, PNRR-ul ăsta a fost făcut la secret. Și așa a și fost. De altfel, spațiu public a apărut de abia când am început să-l implementăm, din 2022. Multe din reforme, din măsuri, nu erau cunoscute. N-a trecut prin Parlament, a fost un fel de prezentare făcută la un moment dat de Ghinea, dar nu ceva care să însemne - astea sunt proiectele, astea sunt liniile de finanțare, uite banii unde se duc, uite ce spitale.
Totul e la secret și cu acest program SAFE
Suntem în aceeași situație și cu programul SAFE. România va lua 16 miliarde de euro în împrumut. Împrumutul se duce pe deficit. Ne-am asumat lucrul ăsta. Foarte bine pentru România. Dar ce finanțează? Totul e la secret și cu acest program SAFE. Nu se prezintă un program publicului. Pentru că publicul plătește taxele, nu politicienii. Adică și politicienii, dar politicienii până la urmă sunt cei care implementează acest program. Publicul trebuie să știe: pe ce se duc cele 16 miliarde de euro? Păi se duc pe autostrada XYZ, se duc pentru industria de apărare.
Nu trebuie detaliile tehnice, secrete, ale unui componente de muniție, să spunem. Dar trebuie să știe românul, la fabrica Cugir, dau un exemplu, se va lucra pentru pulberi sau se va lucra pentru muniție, nu știu. Trebuie spus lucrul acesta. Ori, iar, nu e în spațiul public acest lucru. Cine-i ministrul Apărării? Premierul? Ok, nu prezintă ministrul. Premierul României - oameni buni, conferință de presă: astea sunt proiectele. O sută de proiecte au finanțare europeană. Haideți să ne ajutăm unii pe alții să le implementăm cât mai repede, să atragem banii aceștia pe împrumut, că e un împrumut ieftin, că are dobândă mică, că este pe 40 de ani, foarte bine pentru România, dar astea sunt proiectele - Românii trebuie să știe lucrurile astea.
După aceea ne întrebăm de ce crește extremismul. Nu crește extremismul cât crește nemulțumirea. Oamenii nu văd decât atât, că li se cere, li se cere, li se cere, dar nu li se dă nicio explicație. Și noi suntem într-o poziție ingrată. Noi ajungem să explicăm măsuri, care sunt luate, poate, peste capul nostru, nici nouă nu ni se explică de către premier aceste măsuri și noi stăm să explicăm. Pentru că, de regulă, oamenii și-au pus speranța în PSD. De regulă, PSD a dat mereu explicații. Ar fi corect ca și premierul să dea explicații, să prezinte public aceste lucruri. Sunt lucruri care de asta ne deranjează. Până la urmă, cred că pe oricine ar deranja lucrul ăsta”, a menționat fostul ministru.
PSD, la guvernare, fără USR sau Bolojan
Guvernul va fi în continuare cu PSD și PNL și UDMR. Asta pot să vă asigur, indiferent dacă domnul Bolojan va mai fi sau nu va mai fi premier
Întrebat dacǎ PSD ar rămâne la guvernare cu PNL, fără Bolojan și fără USR, Câciu a afirmat: „Aici ar trebui totuși făcută o prezentare mai amplă. Nu există guvern care s-ar putea forma în România fără PSD. Este puțin incorectă chestiunea asta. O eventuală decizie de necontinuare a guvernării înseamnă căderea întregului guvern. Deci nu există o altă formulă, pentru că cade tot guvernul, majoritatea acestui guvern fiind dată de PSD, PSD având 30% din Parlamentul României, la acest moment, când discutăm. Orice guvern s-ar forma, s-ar forma tot cu PSD. Evident, PSD vrea să aibă o coaliție cu PNL, cu UDMR, în continuare, pentru a asigura și orientarea pro-europeană a acestei țări, dar și pentru a ne asigura că drumul pe care a plecat în România nu se întrerupe.
Acum, dacă sunt anumite disfuncții în această coaliție? Dacă vedeți, oricând și orice discutăm, discutăm despre o singură persoană care împiedică dialogul și consolidarea și stabilitatea aceasta politică. De fiecare dată recurent apare numele domnului Bolojan. Domnul Bolojan trebuie să înțeleagă un lucru. Nu este premierul țării prin concurs. Este premierul țării numit de o coaliție și votat de un Parlament. Partidul majoritar din această coaliție este PSD. Trebuie să țină cont pe opiniile PSD, să aibă un dialog, să înțeleagă lucrurile pe care le propune și să accepte lucrurile pe care le propune PSD.
Dacă depășim această încăpățânare, bine. Dacă nu, e posibil să avem aceeași coaliție, dar fără domnul Bolojan. E foarte simplu. Dar guvernul va fi în continuare cu PSD. Și va fi în continuare cu PSD și PNL și UDMR. Asta pot să vă asigur, indiferent dacă domnul Bolojan va mai fi sau nu va mai fi premier. Nu ne deranjează să fie în continuare. Dar trebuie să înțeleagă că un premier nu este un om, un CEO numit prin concurs. Un premier este rezultatul efectului democrației unui stat. Este numit sau propus sau susținut de o coaliție. Coaliția e formată din partide, partidele au fost votate de oameni. Fiecare partid reprezintă o parte a acestui popor. Și atunci premierul trebuie să asigure echilibru și consensul între toate propunerile și obiectivele fiecăruia dintre partidele acestei coaliții”.
Neînțelegeri pe tema acordului Mercosur
A fost un memorandum în guvern care nu a fost semnat de către miniștrii PSD, de către ministrul Agriculturii și ministrul Justiției. Ori, orice vot pe care a fost mandatat ambasadorul român în acel COREPER, a fost nul
În condițiile în care Mercosur a fost una dintre temele care au dezbinat coaliția în ultima perioada, Adrian Câciu spune cǎ nu a existat o consultare reală legatǎ de acest subiect: "Nu s-a discutat despre poziția României asupra acestui acord. Și era normal să se discute, chiar dacă, să spunem, decizia de politică externă ar trebui să o ia președintele României. Noi avem totuși minister de externe și guvernul are un punct de vedere foarte important în acest acord.
N-a fost această discuție. Mai mult decât atât, în plan executiv, ocolindu-se coaliția, a fost un memorandum în guvern care nu a fost semnat de către miniștrii PSD, de către ministrul Agriculturii și ministrul Justiției. Ori, orice vot pe care a fost mandatat ambasadorul român în acel COREPER, a fost nul, pentru că domnul Bolojan nu poate să treacă peste guvern. Nu are acest drept să treacă peste punctul de vedere sau avizul ministrului Justiției sau avizul ministrului Agriculturii, având în vedere că pe domeniile respective, responsabilitatea asupra domeniilor revine miniștrilor. Asta ca și prim aspect.
Al doilea aspect: Parlamentul European votase un raport care avea o serie de amendamente. Inclusiv parlamentarii români au votat un raport cu amendamente. Acele amendamente aduse acordului asigurau o serie de clauze de salvgardare, mai ales pe produsele agroalimentare, pentru situația în care se vine cu prețul de dumping sau nu se respectă condițiile de calitate.
Votul ambasadorului nostru nu a conținut aceste amendamente. Deci, practic, a fost total distorsionat față de ceea ce noi, ca și partid, europarlamentarii noștri care reprezintă România, au votat în Parlamentul European. Aceste clauze, care până la urmă asigură o securitate economică României. Am văzut în spațiul public tot felul de apariții bizare și situații ridicole în care ni se spunea cum o să crească industria auto din România vânzând în Brazilia. Cei care nu știu, folosesc numele, Dacia sau Renault are fabrică în Brazilia și produce Duster în Brazilia. Adică nu o să creadă cineva că va produce Duster la Mioveni ca să-l vândă în Brazilia. Bun, elemente de componente auto pot fi folosite și poate fi un export mai ușor, fără taxe vamale, asta este una la mână.
Ratificarea acordului Mercosur fără clauzele acestea de securitate economică evident că nu se va întâmpla, cât timp PSD deține această forță
Problema este cauza de oportunitate. Ce pierzi și ce câștigi? Pentru că, pe partea de agricolă, toată Europa suferă, nu numai România. Pentru că țările din Mercosur folosesc substanțe, pesticide peste limită, folosesc tot felul de alte îngrășăminte care în Europa nu sunt permise. Folosesc porumb modificat genetic. Noi nu avem voie să cultivăm porumb modificat genetic. Porumbul modificat genetic vine cu prețuri foarte mici. Pentru că producția e mare, prețul e mic. La noi, prețul este mai mare. Deci sunt elemente care pot distorsiona piața comună, piața internă. Și atunci, clauzele astea de salariu nu sunt numai pentru România, sunt pentru toată Europa.
Și nu suntem singura țară care am vrut să avem aceste clauze de securitate, dacă vreți, economică. Aceste lucruri nu s-au discutat în coaliție, nu s-au discutat în Guvern. Și aici a fost o chestiune care într-adevăr a deranjat. Sunt lucruri de importanță deosebită pentru economia României. Nu se poate ca un Guvern care este doar un executiv, nu este cel care legiferează, Parlamentul legiferează, să ia decizii peste capul, dacă vreți, politicului sau Parlamentului. Aici este chestiunea care a deranjat. Înțeleg acum că se va mai discuta. Între timp, parlamentarii români au votat în Parlamentul European transmiterea acestui acord la Curtea de Justiție Europeană. Și în acest moment, de fapt, acordul este în aer.
Mai mult decât atât. Ce nu văd anumiți miniștrii sau chiar premierul, acest acord trebuie ratificat de Parlamentul României. Cum îl ratifici când tu ești ostil Parlamentului și când tu ești ostil partidelor care compun majoritatea? Și de aici dau doar PSD și UDMR care s-au exprimat clar că nu au fost consultate, când PSD și UDMR împreună fac nu mai mult decât PNL și USR. Deci cât de naiv politic să fii, să crezi că va trece un astfel de acord și va fi ratificat de Parlamentul României, forțând lucrurile? Lucrurile nu se fac așa în politică, lucrurile se fac prin consens, prin dialog, prin compromis, prin consens. Ceea ce lipsește total la domnul Bolojan. Trebuie să învețe, dacă vrea să învețe politică. dânsul e un administrator, am înțeles, a fost administrator la Oradea, dar pe banii altora, adică pe banii țării, că nu a fost pe banii Oradei. Pentru că Oradea s-a dezvoltat mai mult pe bugetul de stat, nu pe bugetul Oradei. Trebuie să învețe că politica este mai mult decât a fi doar manager de situații. Trebuie să fie un om de construcție. Ratificarea acordului Mercosur fără clauzele acestea de securitate economică evident că nu se va întâmpla, cât timp PSD deține această forță”.
Numirile la parchete și servicii
Numirea procurorilor șefi și a directorilor civili ai serviciilor de informații sunt alte teme asupra cărora nu există consens în coaliție. Întrebat dacă Vasile Dîncu și Claudiu Manda sunt variantele PSD pentru SRI sau SIE, social-democratul a răspuns:
„Nu am auzit de propuneri concrete pe nume. Evident surse, presa, spun un nume, altul, că e de la PNL, că e de la PSD. Nu o să confirm. Până la urmă propunerea va veni de la președinte. Evident va fi un dialog între liderii coaliției și președinte, pentru că trebuie să fie asigurată și majoritatea parlamentară pe aceste numiri. Ar fi ridicol să facă președintele o propunere, iar Parlamentul să pice acea propunere. Până la urmă e o chestiune și de bun simț politic.
Dar ceea ce vreau să exclud din start este orice negociere politică pe parchete. Cine își închipuie că în România se face negociere politică pe parchete trebuie să își asume lucrul următor: România renunță la statutul de stat de drept. Statul de drept înseamnă separația puterilor în stat. Dacă politicul sau cineva ar dori, la parchete, să fie numiri politice, atunci înseamnă că nu înțelege nimic, ne vom întoarce la MCV, ne vom întoarce în situația în care suntem monitorizați zi de zi pe fiecare element de justiție. MCV, de care am scăpat, dacă nu mă înșel după 18 ani de chin, ca să spun așa, și de raportări și de monitorizări și de condiționări de la Comisia Europeană. Ori, dacă vreți să renunțăm la statutul de stat de drept, atunci ei pot să încerce să facă această discuție despre o numire politică. Din ce cunosc, ministrul Justiției a spus foarte clar că exclude orice ingerință politică în propunerea sau în analiza pe care o face, în sensul de a propune președintelui acești conducători de parchete”.
Legat de situația economică a țării, Adrian Câciu spune cǎ estimările Guvernului privind deficitul sunt grăbite.
„Pentru că ceea ce contează în fața Comisiei Europeane este deficitul în termenii ESA și să știți că și în 2023 și în 2024 ne-am grăbit. Dacă vă aduceți aminte, în 2023 România a închis deficitul CASH cu 5,7. În schimb, deficitul ESA a fost 6,6. Mult peste țintă. În 2024, deficitul CASH a fost 8,65, iar deficitul ESA a fost 9,4. Mult peste țintă. Eu nu m-aș grăbi să consider că lucrurile s-au închis foarte bine în acest an (n. r. - 2025). Mai ales că, dacă ne uităm în structura deficitului, nu este o consolidare evidentă și mai degrabă avem cheltuieli mai mari decât cele pe care le-am prognozat și veniturile sunt în continuare sub estimările de încasare.
Ceea ce vedem ca scădere este doar o trecere a unor sume de pe împrumut pe neutralitate cu venituri, adică pe grant, la PNRR, undeva la 8-9 miliarde de lei. Ori ESA, în schimb, ne va spune și altceva și am detaliat într-o postare. După cum știe toată lumea, pentru facturile la energie pentru furnizori a fost această regulă a compensării facturilor la energie. A fost prețul plafonat pentru populație, da, dar trebuiau plătite facturile către furnizori, adică diferența. Ori, acea diferență nu a fost plătită decât până în decembrie 2024. În anul 2025 nu s-a plătit nimic aferent acelei scheme. Ori acolo, deși nu s-au bugetat, facturile de la ANRE, din ce cunosc, sunt în jur de 8 miliarde de lei. Asta înseamnă un 0,5% din PIB. Deci nu m-aș bucura să zic că ne vom închide și cu ESA la 7,7%, aș mai adăuga acest 0,5%.
Pe de altă parte, România, în 2025, a făcut cele mai multe răscumpărări anticipate de titlu din istorie, și ca valoare, și ca volum, și acolo undeva, 10 miliarde de lei sunt din aceste răscumpărări anticipate. Pentru cei care nu știu regula, când faci răscumpărare anticipată, plătești dobânda nouă în avans pe un an de zile la cel care vinde anticipat titlul. E cam tehnic ceea ce spun, dar este costisitor. De regulă, lucrurile acestea nu se fac atunci când tu ai o dobândă mai mare decât cea la care ai cumpărat inițial titlul. Ca să dau un exemplu concret: au fost răscumpărate titluri care erau cu dobândă de 2,5%, cu titluri cu maturitate mai lungă la dobândă de 7%. Ori, lucrurile acestea, dacă le făceam eu când eram ministru de finanțe, probabil că se puneau întrebări și din alte instituții. Trecem peste acest aspect. Dar astea au costat țara pe CASH. Dar mai ales pe ESA, se vor vedea aceste diferențe din retrospective pe dobânzi, unde va da 10 miliarde. Iar, mai sunt 0,5% Deja am un punct procentual cu care mă duc peste CASH.
De asta nu m-aș grăbi, adică februarie ar fi momentul în care putem să spunem că suntem bine sau suntem încă într-o situație complicată. Mai mult decât atât, foarte multă lume se duce în continuare în analiza deficitului și spune «Domne, dacă am atins ținta de deficit, că a fost șapte, că a fost opt, că a fost nouă, că a fost patru». Nu. Din păcate, pentru mulți care nu cunosc, regulile fiscale din Europa s-au schimbat. Evaluarea țărilor nu se mai face în funcție doar de deficitul ESA sau de nivelul de datorii, ci de modul în care cresc cheltuielile primare nete. Pe înțelesul simplist, cheltuielile primare nete ar fi - cheltuieli totale minus cheltuieli cu dobânzile - ca să fiu, așa, un pic, încă o dată, foarte simplist vorbind. Ori, gradul de creștere al României pe 2025 este undeva la 4,8%. Comisia ne-a dat voie să creștem doar cu 2,5%. Deci acolo va fi o problemă. Dacă aceste cheltuieli primare nete, n-au reușit să fie încetinită creșterea lor, Comisia ne va sancționa pentru acest lucru. Dar sunt negocieri pe care ministrul de Finanțe le va purta în continuare cu Comisarul European.
În aceste negocieri nu contează numai cifrele, contează mult și ce faci într-un complex de măsuri raportat la ce are nevoie Europa. Adică, sunt elemente în care tu participi la o serie de eforturi europene, ești privit cu alți ochi. Dacă ești într-o zonă de animozitate cu Uniunea Europeană, ești privit evident cu ochii mai strânși, așa, mai încrâncenați. România nu este în această situație și aici eu aș vrea să fim un pic optimiști pe acest lucru”.
Dar, mă întorc la deficit. Deficitul ăsta va fi mai mare decât deficitul CASH. Cu cel puțin un punct procentual. Aici mai este o chestiune. Vedeți dumneavoastră, noi suntem și într-o situație destul de complicată economică. Am intrat în recesiune. Asta înseamnă că economia nu va produce veniturile pe care le producea anterior. În contextul acesta, anul viitor, contează foarte mult cu cât închizi anul ăsta, dacă tu închizi la un deficit mare, iar anul viitor vrei să ajungi la 6,4, să spunem, și tu închizi la 8,4, sunt două puncte procentuale din care scazi deficitul. Acest lucru va fi foarte complicat să-l faci pe un produs intern care este în scădere și cu o economie care nu mai are motoarele pornite.
Pentru asta este imperios necesar ca, în primul trimestru, acel plan de relansare la care deja lucrăm, împreună toate cele patru partide, propunerile PSD, propunerile PNL, UDMR, să fie implementat, adică și legiferat, dar să și treacă rapid la treabă. Contează foarte mult, pentru că dacă nu repornești economia, degeaba ne propunem noi 6,4%, pentru că cu cât este baza mai mică, cu atât e mai greu de făcut. Și atunci ar fi mai util ca baza să fie mai mare și când mă refer la bază, este vorba de valoarea economiei, adică produsul intern brut, trebuie să crească”.
Adrian Câciu admite cǎ suntem într-o recesiune și face referire afirmațiile lui Ilie Bolojan cu privire la existența unei contracții economice.
Este prima parte sau prima etapă a unei crize economice. Adică, în primul rând, îți încetinește economia, începe să intre în teritoriu negativ. Dacă nu faci nimic, atunci această tendință se continua și atunci intri în criză economică.
„Asta înseamnă, de fapt, contracție economică, este recesiune. Acum, e o diferență, dar aici deja e prea tehnic să vă spun, între criză economică și recesiune. Recesiune este începutul unei crize, se poate stopa pentru a nu intra în criză. Este prima parte sau prima etapă a unei crize economice. Adică, în primul rând, îți încetinește economia, începe să intre în teritoriu negativ. Dacă nu faci nimic, atunci această tendință se continua și atunci intri în criză economică. Dar nu suntem în criză economică, am intrat doar în recesiune”.
Noul plan de relansare economică
Legat de soluțiile pentru relansarea economică, Câciu spune:
Va fi o lege de asumare a răspunderii care va veni odată cu legea privind administrația locală și centrală
„Rețeta la economie este ca la om. Dacă este sânge în vene, omul își revine. Sau oxigen în plămâni. La fel și la economie. Trebuie să-i dai sânge sau oxigen. Asta înseamnă să-i dai bani. Nu să-i dai bani de la bugetul de stat, dar trebuie să-i dai acces la capital. Capital există în România, există lichiditate excedentară pe piața financiară, numai că nu este folosit. Și atunci nu este folosit pentru că, pe de-o parte companiile s-au supraîndatorat de-a lungul timpului, au tot luat credite, pe de altă parte nu mai au active cu care să garanteze. Și atunci statul poate să vină și să înlesnească accesul la creditare prin garanții de stat. Aici este un instrument care nu-i costisitor, are un risc de neperformanță foarte scăzut. Noi suntem pe primul loc ca risc de default scăzut. Adică cel mai mic risc de default din Europa îl are România pe partea de garanții de stat, undeva la 0,1%. Ori este un instrument în care tu poți ajuta economia să aibă acces la capitalul din piața bancară foarte rapid, foarte ieftin și, încă o dată, băncile nu riscă nimic pentru că statul garantează.
Și asta înseamnă garanții de stat pentru capital de lucru, pe de-o parte într-o anumită proporție, dar mai ales pentru retehnologizarea investiției și pentru menținerea locurilor de muncă. Se poate combina acest tip de instrument și cu partea de fonduri europene, pentru că avem instrumente financiare în fonduri europene, undeva la 2-3 miliarde de euro care sunt cumulate pe toate programele pe care le avem, de la agricultură până la coeziune, până la PNRR. Și atunci aceste elemente o să le vedeți și în planul de relansare, care va fi o lege de asumare a răspunderii care va veni odată cu legea privind administrația locală și centrală. Toate aceste elemente, dacă sunt puse în aplicare începând din prima zi și dacă se poate până la finalul primului trimestru, cel târziu trimestru 1, atunci nu vom avea probleme, indiferent de cum va fi proiectat bugetul.
În schimb, dacă lucrurile nu se vor întâmpla, să știți că bugetul, indiferent dacă contabil îl închizi, nu va fi ajutat de economie. Și lucrul ăsta s-a văzut și în anii anteriori, când au fost prognoze mai optimiste când s-au făcut bugetele, ulterior economia n-a performat așa cum era prognozat și lucrurile s-au văzut în deficite mai mari”.
Referitor la ce prevăd măsurile de relansare, fostul ministru spune: „O să vă spun o doar în linii mari, că sunt măsuri pentru a sprijini investițiile strategice mari, investiții mari, de fabrici mari, de peste 100 de milioane de euro. Sunt măsuri care privesc investițiile în know-how tehnologic mici și mijlocii. Sunt investiții pentru toate companiile din categoria IMM-urilor. De asemenea, sunt elemente de instrumente financiare care pot ajuta la accesul la capital.
Nu o să intru în detalii, pentru că așa am convenit în cadrul grupului tehnic. Va fi o prezentare făcută de liderii coaliției când este final pachetul. Dar, în principiu, am căutat să nu lăsăm pe nimeni în urmă. Și toată lumea să beneficieze de sprijin, dar un sprijin mai înțelept, în sensul în care să nu vină foarte multe sume de la bugetul de stat, cu o întreagă birocrație, ci să fie acces foarte mult la capital, la capitalul care circulă liber, ca să zic așa, care este în bănci și, încă o dată, avem excedent mare de lichiditate care poate fi folosit în zona aceasta de stimulare economică”.
Întârzierea bugetului
Legat de stadiul bugetului pentru anul în curs, în prezent, la Ministerul Finanțelor s-au strâns datele de la ordonatorii principalii de credite.
Undeva la jumătatea lunii februarie sperăm să-l avem închis. Închis și aprobat în Parlament
„Unde este o discuție amplă și politică și o decizie de făcut este pe partea de cotă defalcată pe impozit pe venit și TVA și acolo este chiar o decizie grea. Eu sper să trecem peste ea și să o facem cum trebuie și eficient pentru autoritățile locale.
Iar pe partea de buget am avut întâlnire tehnică pe partea de plan de relansare, că înseamnă totuși și acesta o serie de costuri. El ar trebui să înceapă să fie în spațiul public undeva în 2-3 săptămâni și undeva la jumătatea lunii februarie sperăm să-l avem închis. Închis și aprobat în Parlament.
Întrebați ministrul care de fiecare dată a făcut bugetul înainte de finalul anului. Este foarte important, din punctul meu de vedere, poate sunt subiectiv, ca România sau o țară să aibă un buget înainte de începerea exercițiului financiar, din mai multe perspective. Pe de o parte, se știe foarte clar care sunt elementele de obiectiv fiscal ale unei țări, adică se schimbă taxe, nu se schimbă taxe pentru că lucrurile se stabilesc în strategia fiscal-bugetară și atunci oamenii știu la ce se așteaptă, dar și antreprenorii. Pe de altă parte, investitorii văd care este modelul de consolidare fiscal-bugetară pe care îl ai sau structura fiscal-bugetară pe care o ai și atunci, în momentul în care împrumută statul, știu ce risc își asumă și atunci dobânzile scad, de exemplu, la titlurile de stat.
Cursul valutar rămâne stabil, pentru că, la fel investitorii se uită. Să știți că investitorii, în fiecare toamnă, se uită pe toată piața globală. Unde vor investi banii în titlurile de stat? Pentru că toate țările emit datorie, toate țările emit titluri de stat. Atunci ei se uită care este nivelul cursului valutar, care este nivelul dobânzii (...)
De ce e foarte important pentru o țară să aibă bugetul? Pentru că tu vei avea deficit. Asta înseamnă că trebuie să te împrumuți. Și dacă n-ai avea deficit, ai avea datorie de plătit. Asta înseamnă că va trebui să refinanțezi datoriile și vei avea nevoie de finanțare. Investitorii trebuie să știe încă din noiembrie, decembrie cel târziu unde vor finanța și să-și pună banii de-o parte, pentru a investi în aceste titluri de stat”.
Absența președintelui de la Davos
Social democrații, prin vocea lui Adrian Câciu, nu vad cu ochi buni absenta lui Nicușor Dan de la Davos.
Cred eu că ar fi fost măcar de bun prilej să aibă o discuție. Poate să spună nu acum, vom face parte din acest Board of Peace, poate în șase luni, dar să deschidă această discuție
„Davos în principiu înseamnă un moment prielnic pentru cei care conduc statele lumii de a se întâlni, de a avea întâlniri tete-a tete. Și dincolo de cadrul bilateral pe care l-ar putea avea, că întâlnirile bilaterale se fac destul de greu între țări, e un moment prielnic pentru că președinții, prim-miniștri, miniștrii importanți pe anumite zone să se întâlnească cu omologii lor din alte țări și să stabilească contacte, să discute chestiuni care sunt de interes comun.
(..) Domnul președinte ar trebui să beneficieze de orice ocazie pentru a se face cunoscut, pentru a-și face relațiile, contează foarte mult relațiile între oameni în acea zonă elitistă, a președinților, contează mai mult decât munca diplomatică făcută în zeci de ani, poate.
Pe de altă parte, era un bun prilej de a se întâlni cu Donald Trump. De ce nu? De ce să nu? Va avea această întâlnire pe care o va avea la Casa Albă, care va fi, când va fi, și evident se lucrează la ea. Era un bun prilej de a avea un tete-a-tete scurt și cu Donald Trump. Pentru că noi avem o situație destul de ingrată față de Statele Unite. O situație pe care americanii, cel puțin, ne-au reproșat-o de câteva ori de când Donald Trump a devenit președinte la Statele Unite. Situația alegerilor din noiembrie și mai multe elemente. Pe de altă parte, de ce nu? Această abordare a propunerii lui Donald Trump. Nu era vorba de miliarde date astăzi de euro sau de dolari, ci în trei ani de zile să dau aceste sume.
Trebuie să înțelegem că fără americani nu suntem pe picioarele noastre. Mulți nu știu chestiuni de detaliu ale politicii noastre externe, dar să știți că depindem foarte mult de securitatea noastră, depinde foarte mult de Statele Unite. Ori nu cred că ne dorim să fim într-o zonă în care nu mai suntem interesanți pentru Statele Unite. Mai ales că noi avem totuși cea mai mare graniță cu Ucraina. Deci la noi riscul este destul de mare cu acest gigant rus, acest titan rus, tiran rus, ce să mai zic. Nu cred că ne permitem acest joc pe care și-l permite Franța. Franța este departe de Rusia. Franța nu are aceste probleme. 30% din produsul ei brut se face afară. Noi facem tot înauntru.
Mai ales că noi voiam să dezvoltăm acel parteriat strategic și pe partea economică. Avem nevoie de investiții americane. Cred eu că ar fi fost măcar un bun prilej să aibă o discuție. Poate să spună nu acum vom face parte din acest Board of Peace, poate în șase luni, dar să deschidă această discuție. Că nu e de interes, nu dau bine pentru noi. Noi trebuie să înțelegem că în politica externă întotdeauna pare că toți sunt împreună, dar în realitate fiecare este pentru el. Asta este realitatea. E crudă, dar e de când lumea”, spune Adrian Câciu.
SUA sau UE
Legat de abordarea PSD cu privire la politica externă a României, fostul ministru spune că formațiunea se orientează atât către SUA cât și UE.
„Nu numai SUA, nu numai UE. Sunt multe zone. Trebuie să înțelegem că globalizarea a luat sfârșit. Asta am anunțat-o, cred, din 2022. Multă lumea rădea când spuneam, lumea se va orienta către o regionalizare. Fiecare zonă va fi regionalizată. Problema UE este că, deocamdată UE nu e nicăieri decât în UE, și-a internalizat absolut tot și strica relațiile cu partenerii externi pe zi ce trece. România, în schimb, de-a lungul timpului, și-a dezvoltat relații cu țările africane, cu Statele Unite, cu, evident, făcând parte din UE, cu UE foarte puternice, cu Germania, Italia, Franța, a avut relații inclusiv cu chinezii, partea de Vietnam, partea din India.
Sunt zone care vor crește în perioada următoare și zone care vor crește economic. De ce n-am putea noi exporta în India foarte multe produse? De ce n-am putea exporta în zone din Asia Pacific anumite produse? De ce n-am putea exporta în Statele Unite anumite produse? Și, evident, să importăm, la schimb, în America Latina, în America de Sud. România, dacă s-ar putea să fie peste tot, ar fi perfect. Nu o să poată să fie peste tot, dar măcar să vrea să fie. Nu poate să se închidă într-un glob de cristal alături de Macron. Noi nu suntem Franța. Franța își permite să aibă această abordare. Spania a fost imperiu, sunt țări care au o altă istorie de-a lungul timpului. Marea Britanie a fost imperiu. Au altă istorie și au altă bogăție, dacă vreți.
Noi nu avem acea bogăție. Și partea bună din toată istoria noastră este faptul că noi am avut relații foarte bune cu toată lumea. Nu aș vrea să cred că acum începem să renunțăm la aceste relații foarte bune și mai ales cu Statele Unite, este cea mai mare greșeală care s-ar putea face.
(..)Singura treabă pe care trebuie să o înțelegem, ca economie, este că trebuie să ne reformăm și noi propria economie. Nu numai statul trebuie să reformeze, inclusiv economia trebuie să se îndrepte către zona de calitate. Noi am crescut economie cantitativ. Poate supără ceea ce spun, dar calitativ n-am făcut tot acest efort. Din mai multe considerente.
Nu este vorba de antreprenorii noștri, este vorba poate și de accesul la capital. Acest acces la capital trebuie înlesnit și trebuie crescută calitatea. Calitatea dă competitivitatea. În momentul în care ai calitate, ai și competitivitatea. Dacă vrei să crești competitivitatea, trebuie să crești calitatea. Calitatea fără bani nu se face. Deci trebuie să ai acces la bani. Și toate lucrurile astea sunt legate și trebuie lucrat la un plan economic al României, intern vorbind, de consolidare economică și de reformare economică, astfel încât companiile să treacă de la cantitate la calitate”.
Cu privire la prioritățile PSD în noua sesiune parlamentară, Câciu afirmă că printre acestea sunt bugetul și relansarea economică:
„Evident că mai sunt și alte proiecte care sunt în zona aceasta de reformă care vor veni, pentru că sunt proiectele care finalizează, dacă vreți, angajamentele din PNRR și mai mult decât atât, va trebui, probabil, să legiferăm și elementele de proiecte dacă vin din SAFE. Pentru că trebuie văzut cum este acel împrumut. Dacă împrumutul este total global sau este împrumut pe fiecare proiect? Dacă este împrumut pe fiecare proiect, înseamnă că fiecare proiect va trebui să aibă acord de ratificare. Adică va trece prin Parlament.
Ce e important pentru România de reținut, și ăsta este lucrul care mă bucură, deși este secretul ăsta, secretomania domnului Bolojan, este faptul că SAFE-ul ne va ajuta să creștem kilometri de autostradă. Și o să vedem autostrada până la granița cu Ucraina, eu cred că în 2027 o să o avem închisă, făcută, ceea ce este o chestiune foarte bună pentru România, pentru că va dezvolta zona Moldovei într-un mod exponențial. Dar, de asemenea, vom avea și celelalte autostrăzi și legătura cu Vest va fi făcută. Adică 2027 o să arate cu totul altfel din perspectiva infrastructurii rutiere”.
În final, pus să aleagă între cota unică și cea progresivă, Adrian Câciu a declarat:
„În 2026, regimul fiscal deja este stabilit. Nu se va umbla la taxe și nici impozite. Din punctul meu de vedere, nici în 2027 nu se va întâmpla acest lucru. Când toate sistemele digitale ale ANAF vor fi puse la punct, atunci putem discuta despre o anumită abordare de impozitare progresivă a venitului global. Și dacă mă întrebați, eu sunt adeptul impozitării progresive a venitului global pe model Brătianu. Pentru cei care nu știu, cel care a introdus impozitarea progresivă în România, în 1923, a fost Ionel Brătianu. Prim-ministrul României din acea vreme.
Acest tip de impozit progresiv prevedea că, dacă ai o singură sursă de venit, nu ai impozitare progresivă. Dar dacă ai mai multe surse de venit, atunci intră impozitarea progresivă. Pentru că se face foarte multă vorbire în România de impozitarea progresivă pe o singură sursă. Adică dacă ai un salariu mai mare, o să ai impozitare progresivă. Și de ce se face? Pe bună dreptate se face această vorbire, pentru că noi am avut exact acest tip de impozitare progresivă asupra salariilor. Adică asupra sursei unice de venit. Nu. În mod normal, impozitarea progresivă se face pe venit global, adică pe cumul de surse. Și dacă ai o singură sursă, n-ar trebui să fie impozitare progresivă. Asta e opinia mea. Nu îmi împărtășesc neapărat opinia toți colegii social-democrați, dar eu mă uit pe modelul care, într-adevăr, pentru România a adus cea mai mare creștere a produsul intern brut”.
Se încarcă comentariile...
