CSM îl contrazice pe Dragoș Pîslaru în scandalul salariilor magistraților: „Informațiile nu sunt reale”

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) îl contrazice pe ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, în privința proiectului de lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. CSM susține că afirmațiile ministrului potrivit cărora coeficienții privind salarizarea funcțiilor de conducere din magistratură ar fi fost modificați și corectați nu corespund realității.

CSM critică proiectul legii salarizării FOTO Eduard Enea

Într-un comunicat transmis joi, 20 august, Consiliul afirmă că Ministerul Muncii nu a publicat nicio variantă oficială a proiectului care să conțină corecțiile invocate de ministrul interimar și că instituția nu a fost informată despre o asemenea modificare.

„Ministrul interimar al Muncii, domnul Dragoş Pîslaru, a declarat că au fost modificaţi şi corectaţi coeficienţii privind salarizarea funcţiilor de conducere în magistratură în cadrul proiectului de lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, iar Consiliul Superior al Magistraturii ar fi știut acest lucru. Atragem atenția că aceste informații nu sunt reale şi reprezintă o nouă modalitate instituțională de dezinformare. Ministerul Muncii nu a publicat nicio variantă oficială care să cuprindă o astfel de corecţie indicată de ministrul interimar, iar Consiliul nu a fost informat de nicio instituție publică, prin nicio modalitate, că o astfel de modificare ar fi fost inclusă în cadrul proiectului de lege”, a transmis CSM, printr-un comunicat de presă.

CSM: Magistratura nu înseamnă doar funcțiile de conducere

CSM subliniază că discuția despre salarizarea magistraturii nu poate fi redusă la coeficienții aferenți celor mai înalte funcții de conducere din sistem. 

„Magistratura nu este compusă doar din persoanele cu funcții de conducere, ci din toţi colegii din instanţe şi parchete. O ajustare strictă a coeficienților numai pentru cele mai înalte funcţii din sistemul judiciar nu rezolvă problema poziției puterii judecătorești în arhitectura statală. În raport de ansamblul reglementării propuse, Consiliul a atras atenţia asupra deficienţelor de fond care privesc salarizarea autorităţii judecătorești, care situează puterea judecătorească pe o poziţie inferioară celorlalte puteri în stat, ducând în derizoriu locul şi rolul justiţiei în societate”, susține CSM.

CSM mai afirmă că, potrivit informațiilor publice, o variantă a proiectului de lege ar fi fost transmisă Comisiei Europene, iar propunerea ar fi fost respinsă.

„Consiliul reține din informații publice că o variantă a proiectului de lege ar fi fost transmisă Comisiei Europene, care, de altfel, ar fi și respins propunerea”, se arată în comunicat.

„Soluția legislativă este mai întâi formulată la nivelul ministerului”

Consiliul Superior al Magistraturii critică și modul în care ar fi fost derulat procesul de consultare instituțională.

„Această conduită expune edificator modul în care ministrul interimar înțelege procesul de legiferare și exigențele unei consultări instituționale loiale: soluția legislativă este mai întâi formulată la nivelul ministerului și apoi transmisă Comisiei Europene, fără ca destinatarii direcți ai reglementării să fie informați în prealabil asupra formei asumate instituțional”, afirmă CSM.

Consiliul susține că o consultare reală ar trebui să permită instituțiilor direct vizate de o reglementare să cunoască și să își exprime punctul de vedere asupra formei legislative înainte ca aceasta să fie prezentată sau negociată în alte foruri.

CSM cere salarizare comparabilă cu celelalte puteri ale statului

Totodată, CSM reia argumentul privind necesitatea unei salarizări care să reflecte statutul constituțional al justiției.

Consiliul afirmă că independența magistraturii nu se rezumă la aspectele formale ale statutului judecătorilor și procurorilor, ci trebuie reflectată și în modul în care este construit sistemul de salarizare.

„Reiterăm că independența statutară a magistraturii presupune o reflectare adecvată a acesteia ca putere în stat, inclusiv în arhitectura de salarizare. Veniturile aferente funcțiilor din cadrul puterii judecătorești, în ansamblul lor, cu toate elementele din care sunt compuse, să fie configurate într-o manieră comparabilă cu cele ale celorlalte puteri, în acord cu rolul constituțional al justiției și cu exigențele de echilibru instituțional”, mai transmite CSM.