AUR a depus în Parlament proiectul care limitează mandatele șefilor SRI, SIE, SPP, BNR și ale conducerilor altor instituții publice

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a depus în Parlament un proiect de lege care prevede limitarea duratei și a numărului de mandate pentru conducerea serviciilor de informații și a altor instituții publice, argumentând că măsura este necesară pentru reducerea riscului de concentrare excesivă a puterii.

Senatorul Nicolae Vlahu, unul dintre inițiatori Foto: FB Nicolae Vlahu

Potrivit unui comunicat al formațiunii, proiectul stabilește că directorii Serviciului Român de Informații (SRI), Serviciului de Informații Externe (SIE), Serviciului de Protecție și Pază (SPP), Direcției Generale de Protecție Internă (DGPI), Direcției Generale de Informații a Apărării (DGIA) și Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS) vor putea exercita mandate de câte cinci ani, cu maximum două mandate pentru aceeași persoană.

Inițiativa legislativă este semnată, printre alții, de senatorului AUR Nicolae Vlahu, care susține că actualul cadru legal trebuie modificat pentru a împiedica menținerea îndelungată a acelorași persoane în funcții de conducere.

„Considerăm că două mandate oferă timpul necesar pentru a pune în aplicare o viziune și pentru a demonstra rezultate. După această perioadă, trebuie să existe loc și pentru alți profesioniști care pot să își asume conducerea. Propunem inclusiv ca mandatele exercitate parțial să fie luate în calcul ca mandate întregi, fiindcă o întrerupere a mandatului nu trebuie să permită ocolirea limitei stabilite prin lege”, a declarat Nicolae Vlahu, citat în comunicatul AUR.

Proiectul nu vizează doar serviciile de informații. Formațiunea propune introducerea unor limite similare și pentru conducerea Băncii Naționale a României (BNR), Consiliului Național al Audiovizualului (CNA), Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) și Oficiului Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat (ORNISS).

AUR argumentează că „exercitarea pe perioade îndelungate a unor funcții-cheie, în lipsa unor limite clare privind durata și numărul mandatelor, poate alimenta suspiciunile privind independența instituțiilor și poate favoriza apariția unor conflicte de interese”.

Potrivit proiectului, mandatele exercitate parțial vor fi considerate mandate întregi și vor intra în calculul limitei maxime stabilite de lege. De asemenea, pentru funcțiile care nu aveau până acum o limitare expresă a numărului de mandate, noul termen va începe să curgă de la data intrării în vigoare a actului normativ.