Cine vrea servicii secrete puternice și greu de verificat?

România s-a întors în ultimii ani la regimul de cazarmă al serviciilor secrete în care secretul e folosit doar de vârful puterii fără niciun fel de control civil.

România are servicii secrete tot mai puternice și din ce în ce mai puțin controlate

În timpul campaniei sale electorale, Nicușor Dan a promis un control civil mai puternic și o reformă a modului în care funcționează SRI și SIE. La un an în fruntea statului, președintele a făcut un salt în istorie, așa că România are servicii tot mai puternice și din ce în ce mai puțin controlate. O combinație pe care o democrație de frontieră n-ar trebui să și-o  poată permite.

Președintele Nicușor Dan nu crede că un șef civil în fruntea unui serviciu de informații „este o chestiune așa de importantă”, dar recunoaște, pe de altă parte, că majoritatea parlamentară de care e nevoie pentru numirea noilor directori civili la Serviciul de Informații Externe (SIE) și la Serviciul Român de Informații (SRI) e complicat de format. Altfel spus, șeful statului nu reușește să aibă majorități parlamentare care să-l ajute în acest demers și nici pârghiile sau abilitățile necesare de a negocia cu partidele voturile de care are nevoie.

SIE, un serviciu pe care se sprijină președintele

Nicușor Dan spune că SIE îl ajută să ia „deciziile pe zona externă”. S-ar înțelege că nu consilierii săi de la Cotroceni și nici propriile analize, ci ceea ce vrea să-i trimită serviciul de spionaj îl ajută să ia decizii. Din punctul de vedere al președintelui mecanismul necesar există și pare a fi suficient. Dacă acest serviciu funcționează corect nici măcar nu se poate ști, fiindcă parlamentarii din comisia care îi e dedicată nu au acces propriu-zis la date. Dintotdeauna totul e ascuns aici. Dar absența unui nou director civil bine intenționat și bine pregătit accentuează rolul secretului și ipoteza excesului.

Actualul șef al SIE, Gabriel Vlase, fost deputat PSD, se află în funcție din 2018, se plimbă cu avioane private să vadă cursele de Formula 1, fratele lui face afaceri cu oameni din lumea interlopă, potrivit investigațiilor publicate de G4media.ro, zeci de pagini din lucrarea lui de doctorat au fost plagiate, conform cercetării pe care a publicat-o Emilia Șercan. Cu toate acestea, Nicușor Dan îl ia în serios. Sub mandatul lui niciun raport nu a fost făcut public, nici măcar cel cu privire la alegerile prezidențiale din noiembrie 2024, ulterior anulate de Curtea Constituțională. Mai exact dacă și în ce fel a interferat Rusia în campania electorală și în alegeri.

Opacitatea serviciului e totală, de aceea la fel ca în cazul foștilor ofițeri SRI, continuă suspiciunea privind rețelele de influență ale foștilor ofițeri de informații în economie, politică, diplomație și presă. SIE poate fi verificat doar pe hârtie, în realitate nu există nicio pârghie reală de control, fiindcă la comisia parlamentară ajung doar informațiile pe care le trimite serviciul de spionaj. Prin comparație, comisiile din Bundestag sau comisia parlamentară britanică de control al serviciilor secrete verifică BND și MI6 cu acces real la documente. În România, sistemul de verificare pare să fi fost construit să mimeze controlul, nu să-l exercite.

SRI, un serviciu mai puternic, dar mai puțin legitim

La SRI e cel mai lung interimat, din 2023 prim-adjunctul serviciului, generalul Răzvan Ionescu, un militar invizibil public se află în fruntea instituției fără să știm ce face cu adevărat. Pe scurt, cel mai mare serviciu secret de informații al unei țări de graniță NATO e condus de un ofițer nevalidat democratic. Cu toate acestea, bugetul instituției a crescut în acest an cu aproape 15% sub justificarea amenințărilor hibride, spionajului, necesității apărării cibernetice. 

Premierul Ilie Bolojan nu a vrut să dea detalii despre alocările bugetare pentru SRI insistând că lucrurile nu trebuie văzute dintr-o perspectivă „strict contabilă”. Azi sunt blocate toate datele cadastrale după un atac cibernetic, despre care publicul nu știe aproape nimic, doar că vânzările, cumpărările, moștenirile nu pot fi prelucrate. Recent, sub această conducere interimară, SRI a atribuit fără licitație un contract de 196 de milioane de euro către un consorțiu de firme, inclusiv Digi și unele care au legătură cu fostul deputat PSD Sebastian Ghiță, fugit din țară. Această decizie a fost luată de un șef care nu răspunde public în fața nimănui. 

Alegerile din noiembrie 2024 nu au fost lămurite nici de SRI, așa că nu știm dacă anularea alegerilor a avut loc printr-o încercare de lovitură de stat, așa cum e acuzat Călin Georgescu, printr-o inginerie sofisticată după cum sugerează anchetele jurnalistice sau printr-o mașinărie pusă la punct de Rusia. Serviciul Român de Informații, cel care ar trebui să aibă cele mai multe date despre ce s-a întâmplat înainte de anularea alegerilor din 2024, tace de aproape doi ani. Recent, istoricul britanic Dennis Deletant, un cunoscut cercetător al Securității ajungea la concluzia că „întreaga criză din România este opera SRI", mai ales în absența „oricărui control" real asupra serviciilor. Nu există dovezi ale acestor acuzații, dar faptul că un istoric de talia lui Deletant le poate formula plauzibil, iar instituția nu le poate răspunde credibil, sugerează și diagnosticul: SRI a ajuns într-un punct în care nu-și mai poate dovedi nevinovăția, pentru că și-a epuizat capitalul de încredere.

De fapt, un interimat militar de trei ani nu e o soluție tehnică, după cum sugera președintele, ci un vid de răspundere democratică: nimeni nu a fost audiat, validat sau mandatat de Parlament pentru a conduce instituția care poate asculta telefoane, poate controla elitele, care știe ce s-a întâmplat la prezidențialele din 2024 și nu ne spune. În 2026, SRI înseamnă un buget mai mare, adică o putere mai mare, dar cu legitimitate în scădere, după un interimat care durează de trei ani și încă nu se termină, acuzații de ingerințe politice și cadru legal fosilizat.

Serviciile de informații nu trebuie organizate într-o structură militară (Recomandarea AP a Consiliului Europei, 1402 din 1999) pentru a evita riscurile abuzurilor și încălcărilor drepturilor omului. Comisia de la Veneția scoate în evidență problemele de responsabilitate care apar în cazul în care astfel de instituții nu au conduceri civile, notând că secretul militar se suprapune peste cel operativ, iar controlul civil devine o ficțiune. În studiul clasic despre Responsabilitatea democratică a serviciilor secrete (Hans Born și Ian Leigh „Democratic Accountability of Intelligence Services”, Geneva Centre for the Democratic Control of Armed Forces, 2007), serviciile sunt definite ca „parte a sectorului public cu scopul de a servi interesul public", iar interesul public nu poate fi gândit în regim de cazarmă.

Militarizarea, inclusiv la vârf, creează, în plus, o anomalie de castă: ofițeri de informații cu pensii speciale, justiție militară proprie și solidarități de corp supraviețuiesc oricărei alternanțe politice. În România, unde SRI și SIE au păstrat structura militarizată moștenită în 1990, dezbaterea despre demilitarizare și control civil real revine în discuție periodic tocmai pentru că această moștenire a Securității n-a fost niciodată tranșată.

Sabina Fati - DW