Analiză Analiză POLITICO: scenariile după moțiunea de cenzură. Care ar fi strategia urmărită de Bolojan încă de la început

România traversează o nouă perioadă de tulburări politice care ar putea avea consecințe de amploare pentru a șasea cea mai populată țară a Uniunii Europene, arată POLITICO într-o nouă analiză.

FOTO Inquam Photos / George Călin

La aproape un an de la alegerile prezidențiale marcate de diviziuni, candidatul de extremă dreapta învins George Simion urcă puternic în sondaje și provoacă haos în interiorul Parlamentului de la București, notează publicația.

El împinge pentru o moțiune de cenzură împotriva guvernului, care ar urma să fie votată săptămâna viitoare și care ar putea să-l răstoarne pe premierul Ilie Bolojan, declanșând o perioadă de instabilitate ce ar pune în pericol perspectivele economice deja fragile ale țării.

România se confruntă cu un termen-limită important în luna august pentru a finaliza reforme care ar debloca aproximativ 11 miliarde de euro din fonduri europene, iar analiștii se tem că dificultățile guvernului de a controla finanțele publice ar putea duce la retrogradarea ratingului de țară.

Totuși, măsurile dure de austeritate introduse în ultimul an pentru reducerea deficitului bugetar au lovit în popularitatea politicienilor de centru-stânga și liberalilor care le-au promovat. Iar naționaliștii lui Simion văd acum o oportunitate de a capitaliza situația.

POLITICO a realizat un ghid pentru a înțelege mai bine situația de la București și de ce rezultatul acestei crize contează pentru Europa.

Situația actuală

Pe scurt, criza din România se reduce la un blocaj între premierul Bolojan, care conduce Partidul Național Liberal, și partenerii săi de coaliție din Partidul Social Democrat (PSD), mai scrie publicația.

PSD a ieșit săptămâna trecută din coaliția lui Bolojan și a cerut înlocuirea acestuia. Partidului nu îi plac politicile dure de austeritate ale premierului, precum creșterile de taxe și înghețarea salariilor din sectorul public — măsuri care au afectat zonele pe care le reprezintă — dar nici stilul său politic rigid.

PSD susține acum o moțiune de cenzură împotriva guvernului, alături de partidul de extremă dreapta AUR, condus de Simion.

Bolojan l-a acuzat furios pe liderul PSD, Sorin Grindeanu, că minte în privința disponibilității de a colabora cu Simion. PSD insistă însă că nu formează nicio alianță reală cu AUR, în afară de votul împotriva guvernului.

„Cred că este foarte periculos pentru democrație”, a declarat Cristian Pîrvulescu de la Școala Națională de Studii Politice și Administrative din București. Efortul comun de răsturnare a premierului ar putea „legitima și normaliza extrema dreaptă”, a spus el.

Votul asupra moțiunii de cenzură este așteptat pe 5 mai.

Care este miza politică

Instabilitatea din România are consecințe importante dincolo de granițele țării. Cu o populație rezidentă de aproximativ 19 milioane de locuitori, România este un actor important în UE, aflat strategic la granița estică a blocului comunitar, lângă Ucraina.

Țara construiește în prezent cea mai mare bază militară NATO de la Marea Neagră și joacă un rol esențial în securitatea regională, găzduind sistemul american de apărare antirachetă de la Deveselu, în sudul țării.

România s-a dovedit până acum vitală ca hub logistic pentru sprijinirea Ucrainei în războiul cu Rusia. Însă partidul lui Simion este creditat în sondaje cu aproximativ 35%, iar dacă ar ajunge la putere, ar putea opri ajutorul pentru Ucraina.

Simion se opune, de asemenea, influenței Bruxelles-ului asupra cheltuielilor publice și ar respinge politica comună de migrație a UE.

Există și implicații la nivel european, deoarece decizia PSD de a colabora indirect cu AUR a stârnit deja nemulțumiri în Parlamentul European.

Liniștirea piețelor financiare

O preocupare mult mai imediată în România este reacția piețelor. Austeritatea a fost văzută ca esențială pentru a liniști investitorii și pentru a respecta cerințele Bruxelles-ului; în 2024, România a avut cel mai mare deficit din UE, de 9% din PIB.

„Nu ne permitem o retrogradare”, a declarat analistul politic Radu Magdin. „Cu siguranță, orice fel de haos politic trebuie rezolvat într-un mod relativ ordonat până pe 15 iunie, pentru că agențiile de rating vor analiza situația României în iulie, august și septembrie.” O soluție rapidă este, deci, crucială, a adăugat el.

O altă îngrijorare este impactul asupra democrației românești. Decizia PSD de a merge alături de AUR pentru a-l înlătura pe Bolojan ar putea avea efect invers, a sugerat Pîrvulescu, prin creșterea percepției că partidul lui Simion este o opțiune viabilă la următoarele alegeri.

Scenariile posibile după vot

Până la votul de cenzură de săptămâna viitoare, toate taberele vor încerca să obțină cele 233 de voturi necesare pentru majoritate. Pe hârtie, AUR și PSD sunt aproape de acest număr dacă toți parlamentarii lor votează la fel, dar există încă șansa ca Bolojan să rămână în funcție.

Dacă Bolojan pierde votul, va fi demis din funcția de premier. Președintele independent centrist Nicușor Dan va începe consultări cu partidele pentru formarea unui nou guvern și numirea unui nou prim-ministru.

O variantă posibilă este continuarea coaliției dintre liberalii lui Bolojan și social-democrați, dar cu un premier tehnocrat independent — opțiune considerată plauzibilă de unii analiști.

PSD a spus deja că este deschis să continue coaliția cu un alt premier. Totuși, tensiunile acumulate în această criză ar putea face dificilă refacerea relațiilor.

Cealaltă variantă este ca Bolojan să câștige votul. În acest caz, PSD ar trebui fie să accepte situația, fie Bolojan ar conduce un guvern minoritar, împingând PSD în opoziție alături de AUR. Unii suspectează că aceasta a fost chiar strategia lui Bolojan de la început.

Șansele lui George Simion de a ajunge la putere

Simion a fost prudent când a fost întrebat de POLITICO despre posibilitatea de a deveni premier, dar nu a exclus scenariul. Totuși, în prezent acest lucru pare imposibil, mai ales pentru că președintele Nicușor Dan a spus că nu va accepta numirea unor partide anti-europene (precum AUR) în guvern.

Cea mai realistă șansă a lui Simion rămâne câștigarea unor viitoare alegeri — fie parlamentarele din 2028, fie prezidențialele din 2030. O alegeri anticipate este considerată puțin probabilă.

Potrivit lui Pîrvulescu, nu există „nicio șansă” ca Simion să devină premier pe termen scurt. Magdin are o opinie similară, afirmând că Simion „nu este interesat” de acest rol „în acest moment” și că „nu are nicio șansă” să devină prim-ministru.

Drumul spre criză

Acum doar 10 luni, Bolojan prelua funcția de premier și începea implementarea obiectivului principal: reducerea deficitului bugetar al României.

Asta a însemnat măsuri dure de austeritate — taxarea pensiilor, creșterea TVA și înghețarea salariilor din sectorul public, ceea ce a declanșat proteste din partea profesorilor și a altor categorii.

Deși deficitul a început să scadă, inflația rămâne ridicată, iar costul politic al măsurilor nepopulare a fost semnificativ.

Unele rapoarte sugerează că tensiunile dintre președinte și premier au complicat gestionarea crizei, însă apropiații lui Nicușor Dan neagă acest lucru.

„Nu este o mare prietenie între ei”, a spus Pîrvulescu. „Președintele vrea un guvern stabil și instituții stabile, dar este îngrijorat de stilul lui Ilie Bolojan — un stil politic foarte rigid. Politica este arta flexibilității. El nu este flexibil.”

Magdin a fost de acord: „Una dintre problemele lui Bolojan este celebra sa încăpățânare. Încăpățânarea poate fi uneori o calitate — o numești tenacitate — dar când oamenii te percep ca fiind rigid, ajungi să antagonizezi mulți actori politici. Cred că, inclusiv în evaluarea președintelui și a altor lideri politici, premierul a fost prea încăpățânat pentru propriul său bine.”

Contextul politic intern

Mulți români sunt obosiți după ani de scandaluri de corupție și după criza privind presupusa ingerință rusă în alegerile prezidențiale din 2024, care a dus la anularea scrutinului. Ultranaționalistul de extremă dreapta care era favorit în acel moment, Călin Georgescu, este în prezent judecat, fiind acuzat de complot pentru lovitură de stat.

Totuși, Georgescu are încă un număr semnificativ de susținători. Mulți români sunt profund sceptici față de democrație și față de instituțiile statului, considerând că liderul de extremă dreapta a fost victima unei conspirații. Georgescu rămâne apropiat de Simion, care anul trecut a sugerat că l-ar dori pe acesta prim-ministru.

Există și o particularitate constituțională, a remarcat Pîrvulescu. În România, premierul are puteri semnificative, dar în ultimii 20 de ani a fost constrâns politic de necesitatea formării de coaliții, ceea ce a dus la o succesiune de crize politice.