Adrian Nastase - dispus sa corecteze ordonanta de infiintare a PNA
Un raport international recomanda scoaterea PNA de sub autoritatea Executivului
Premierul Adrian Nastase s-a aratat dispus sa faca un pas inapoi in ceea ce priveste controlul exercitat de ministrul Justitiei asupra viitorului Parchet National Anticoruptie. El a spus ca este vina PD si PNL pentru faptul ca, in perioada in care aceste partide s-au aflat la guvernare, a fost impusa subordonarea Parchetului General fata de ministrul de Justitie, dar a sugerat ca, in momentul in care ordonanta privind PNA va fi dezbatuta in Senat, aceasta situatie ar putea fi schimbata. "Ramane o problema ca, la Senat, sa asiguram o credibilitate mai mare Parchetului Anticoruptie", a afirmat Nastase, care insa nu a dorit sa spuna clar ce solutii ar putea fi adoptate. Deocamdata insa, parlamentarii PSD si UDMR au trecut, joi, prin plenul Camerei Deputatilor Ordonanta privind infiintarea Parchetului National Anticoruptie, fara a accepta propunerea opozitiei, sustinuta si de cativa membri ai PSD, ca aceasta institutie sa fie scoasa de sub autoritatea unui membru al Executivului. Presedintele Comisiei juridice, Ionel Olteanu (PSD), a sustinut ca, in forma actuala, legea este "europeana". Pana si grupul UDMR a simtit nevoia sa sustina Guvernul Nastase in fata criticilor legate de organizarea PNA si l-a trimis pe deputatul Erwin Szekely pentru a declara, in plenul Camerei, ca opozitia politizeaza "o problema tehnica si de procedura". In schimb, opozitia, prin deputatul PD Emil Boc, i-a transmis premierului Adrian Nastase un raport elaborat de un expert spaniol, care consiliaza Ministerul roman de Justitie in probleme legate de infiintarea unui Parchet Anticoruptie, raport in care se propune scoaterea Parchetului General de sub controlul acestui minister. Potrivit acestui raport, procurorul general ar trebui sa fie numit de presedintele Romaniei, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. "Lipsa de autonomie si puterea directa si indirecta a Ministerului de Justitie in numirea procurorilor inlesneste generarea unei idei de supunere a Ministerului Public fata de interesele Guvernului sau, mai degraba, de interese particulare sau partizane", se arata in raport.





















































