Parlamentul a adoptat legea care permite finalizarea hidrocentralelor din ariile naturale protejate. Ce prevede proiectul

Camera Deputaţilor a votat cu 233 de voturi „pentru” şi 47 de voturi „contra” proiectul de lege care permite regândirea limitelor ariilor naturale, astfel încât să permită finalizarea hidrocentralelor care în prezent nu sunt funcţionale din cauză că se află în zone protejate. Este vorba despre acele hidrocentrale a căror construcţie a fost începută înainte ca legislaţia să fie modificată şi zonele respective să fie declarate arii protejate. Aşadar, construcţiile au fost începute şi abandonate ulterior.

După cum reiese din expunerea de motive, proiectul de lege a fost gândit drept răspuns la creşterea preţurilor din sectorul energetic. „Principala soluţie (…) a fost intensificarea ritmului de realizare a investiţiilor în sectorul energetic. Un prim pas în accelerarea ritmului investiţional (…) ar fi finalizarea proiectelor care, deşi se află într-o fază avansată de executare, sunt în prezent blocate din motive procedurale ori ca urmare a unor sincope legislative”, se arată în cuprinsul proiectului de lege. 

Proiectul votat de majoritatea deputaţilor, cu modificările aduse de Comisiile pentru industrii şi pentru politică economică, prevede că legea se aplică pentru acele hidrocentrale care sunt în curs de execuţie cu procent de realizare mai mare de 60% la data de 1 mai 2022, şi care sunt considerate ca fiind proiecte de interes public major şi de securitate naţională, urmând a fi puse în funcţiune până la data de 31 decembrie 2025. 

Varianta iniţială propusă de Senat prevedea modificarea limitelor ariilor naturale protejate pentru hidrocentralele a căror construcţie a fost aprobată înainte de 29 iunie 2007. Ministerul Mediului ar urma să propună, până la finalul anului 2025, compensare pentru suprafeţele naturale ocupate de perimetrul hidrocentralelor, o zonă echivalentă din punct de vedere al biodiversităţii cu zona ocupată.

USR, singura formaţiune care s-a opus

Uniunea Salvaţi România a fost singurul partid de Opoziţie care s-a opus proiectului de lege. Deputatul USR Giurgiu Adrian a transmis de la tribuna Parlamentului: „Colegi de la PSD şi PNL, cât mai aveţi de gând să îi ţineţi în braţe pe băieţii deştepţi din energie? (...)  Ce face de fapt această lege? Nu mai cere studiu de impact asupra mediului pentru construcţiile în arii protejate, pentru ca firmele voastre de casă să poată fura linistite. Peste 300 de milioane de euro cheltuiţi ilegal intră în legalitate şi îi scăpaţi de puşcărie pe prietenii voştri. În teorie, aceste hidrocentrale au capacitate de producţie 0,4% din totalul naţional. Românii nu vor avea facturi mai scăzute”.

În replică, social-democratul Alfred Simonis, în calitate de iniţiator al proiectului, a transmis că în anul 2003 a început construcţia celor mai importante hidrocentrale, pe când forma actuală care delimitează ariile protejate nu era în vigoare. „Începând cu 2003 s-au investit sute de milioane de euro, pentru că atunci aceste hidrocentrale au avut aviz de mediu, pe legislaţia de atunci, iar nişte deştepţi ulterior au desenat harta ariilor protejate din birou şi habar nu au avut că au trasat peste investiţii de sute de milioane”, a declarat deputatul PSD.

Ciolacu : „E absolut necesar să creştem capacitatea energetică”

Avertismentul unui ONG de mediu

Organizaţia pentru protecţia mediului Agent Green a atras atenţia că România riscă o nouă procedură de infringement dacă deputaţii adoptă legea prin care pot fi modificate limitele ariilor naturale protejate pentru a permite reluarea lucrărilor la hidroncentralele începute înainte de 29 iunie 2007.

În documentul postat de ONG se arată că modificarea limitelor ariilor protejate nu se poate face pentru a cuprinde activităţi economice, precum construcţia de hidrocentrale.