Crimele de la Caracal şi războiul informaţional. Cum s-a testat cazul „Lisa“ în varianta românească (Partea I)

Modul în care o parte din presa online şi televiziunile din România au reflectat cazul asasinatelor de la Caracal poate servi drept „ghid practic” despre cum să „intoxici” rapid cu naraţiuni dezinformatoare şi teorii ale conspiraţiei un context tragic, astfel încât să-l instrumenteze în interese strategice proprii.

Nicolae Ţîbrigan, Gabriela Şchiopu , Marius Simion*

La mai bine de jumătate de an de la izbucnirea crizei de la Caracal, pe social-media încă mai sunt redistribuite dezinformări şi teorii ale conspiraţiei despre existenţa mai multor presupuşi „complici”, ţesătură de teorii ale conspiraţiei obscure despre faptul că Alexandra Măceşanu şi Luiza Melencu ar fi în viaţă, doar că sunt „luate prizoniere” de o reţea de trafic de persoane protejată de instituţiile statului român, ş.a.m.d. Toate aceste naraţiuni folosite ulterior pentru atacarea instituţiilor statului, tactică clasică în orice război informaţional.

Din păcate, o reţea întreagă de site-uri de ştiri, televiziuni şi personaje cu interese politice personale au promovat şi amplificat zile în şir toată această tragedie pentru a scandaliza cât mai mult publicul, a-şi spori propriile audienţe şi a prelungi în mod intenţionat ancheta procurorilor.

Drept rezultat, publicul a tot repetat aceste ipoteze aberante în căutările online pe Google, astfel încât acum motorul de căutare sugerează aceste „cuvinte-cheie” extrase direct din bulele conspiraţioniste:

Rezultate după sugestiile afişate de Google în căutările după „Alexandra Măceşanu” şi „Luiza Melencu” Sursa: Google.ro

Toată această sete după „senzaţional” al publicurilor din România a scos în evidenţă propria vulnerabilitate în ceea ce priveşte gândirea critică şi/sau cultura consumului mediatic. Iar în acest caz, unii jurnalişti şi politicieni locali au fost folosiţi pe post de „surse de legitimitate” pentru naraţiunile dezinformatoare susţinute de propagandiştii pro-Kremlin de la Sputnik.md şi site-urile afiliate.

Dar în povestea tragediei de la Caracal s-a strecurat şi o „intoxicare” deliberată cu informaţia precum că inculpatul Gheorghe Dincă ar fi făcut parte dintr-o reţea de proxeneţi care oferea fete militarilor americani de la Deveselu.

Ori, Baza de la Deveselu este ţinta atacurilor sistematice din partea propagandei pro-Kremlin, inclusiv din partea preşedintelui rus Vladimir Putin. La fel ca alte baze militare NATO din regiunea Europei de Est.

Reţeta naraţiunii este simplistă: ori de câte ori are loc un eveniment conex cu o bază militară americană sau NATO în ţările occidentale, trebuie să ne aşteptăm şi la o „activare” a reţelei de propagandă a Rusiei pentru a fabrica un incident fals, în special viol, avându-i drept protagonişti fictivi pe militarii din respectiva bază.

Cazul răspândirii unor false acuzaţii privind un presupus viol care ar fi fost comis de soldaţi germani în februarie 2017 desfăşuraţi de NATO în Lituania (sus) şi materialul dezinformator distribuit de NapocaNews.ro în iulie 2015 că o tânără din judeţul Olt ar fi violată, iar unul din violatori ar fi un militar NATO de la Deveselu (jos) Sursa: DW / NapocaNews

Start joc dezinformator

Pentru a avea o imagine de context, ne vom referi şi la cronologia evenimentelor din iulie anul trecut.

Pe 26 iulie 2019 la ora 6:00 dimineaţa, adică la 19 ore de la primul apel al Alexandrei Măceşanu la 112, poliţiştii fac percheziţii la locuinţa lui Gheorghe Dincă din Caracal, acesta fiind ulterior reţinut în calitate de principal suspect în dispariţia Alexandrei Măceşanu. Între timp, în presă mai apar informaţii legate de cazul Luizei Melencu, o altă fată dată dispărută de poliţişti în aprilie 2019.

Câteva ore mai târziu, aproape toată presa din România, inclusiv cea locală, preia subiectul tragic pentru Breaking News-uri şi lansează valuri de emoţie în rândul cetăţenilor.

Vineri seara, la 19:00 are loc un protest tăcut în faţa sediului Ministerului Afacerilor Interne. Persoanele prezente la eveniment au aprins candele şi adus flori, în memoria celor două tinere care ar fi fost ucise în Caracal. Pe pancarte erau afişate mesajele: „112, ne omori copiii!” şi „Aţi ucis din nou”.

Imagine de la „protestul mut” din faţa sediului MAI din Bucureşti Sursa: Stirileprotv.ro

Devenind astfel subiectul de prime time al următoarelor trei săptămâni, majoritatea comentatorilor şi analiştilor politici aminteau despre o criză instituţională gravă în România generată de aceste crime, riscând să se transforme şi într-o criză politică.

În aceeaşi zi de vineri, la ora 14:22, redactorul-şef Diana Berbecaru de la ziarul local Gazeta Nouă publică o scurtă ştire unde lansează naraţiunea-ipoteză bazată „pe surse” că inculpatul reţinut de poliţişti, Gheorghe Dincă, ar face parte dintr-o aşa-numită „reţea” care asigura cu „fete” militarii americani disclocaţi la baza de la Deveselu, iar dosarul acestei „reţele” ar fi instrumentat de DIICOT Craiova.

Potrivit surselor G4Media, „Gazeta Nouă” ar fi apropiată de şeful Consiliului Judeţean Olt, Marius Oprescu de la PSD.

Redactorul-şef al ziarului local „Gazeta Nouă” din Slatina, Diana Berbecaru Sursa: Facebook

Astfel, prin acest pseudo-material „pe surse” s-a încercat o conexiune directă între crimele de la Caracal, reţelele locale de proxeneţi şi baza NATO de la Deveselu. În vocabularul de specialitate, sursa primară a unei ipoteze false mai este denumită şi „pacientul zero” – termen împrumutat din virusologie, şi care se referă la o persoană identificată ca fiind primul purtător al unei boli transmisibile în cadrul unei populaţii (the primary case).

Conform acestei naraţiuni, vinovaţii de serviciu erau automat „americanii” în calitate de presupuşi „clienţi finali” ai reţelei. Dar povestea e prea simplă ca să fie şi adevărată.

În capcana vortexului dezinformator

Chiar dacă informaţia respectivă fusese infirmată de la bun început în materialul publicat pe G4Media, iar din răspunsul oficial din partea DIICOT reieşea că atunci nu exista niciun dosar instrumentat de procurorii direcţiei care să-l vizeze pe suspectul Gheorghe Dincă, ştirea respectivă fusese automat preluată de o serie de site-uri mai mult sau mai puţin marginale de ştiri. Printre acestea, putem aminti de Capital.ro, Activenews.ro, PROSPORT, Exploziv News, EVZ.ro, Justiţiarul, Cancan.ro etc.

Tot acest ecosistem de „mass-media alternative” a reuşit, deliberat sau nu, în scurt timp, să intoxice o parte din ecosistemul „mass-media mainstream”, legitimând astfel naraţiunea dezinformatoare. Ori, pentru propaganda pro-Kremlin din România, această situaţie echivalează cu o „furtună perfectă” unde se pot exploata cele mai nesăbuite naraţiuni dezinformatoare.

De aceea, ştirea dezinformatoare este preluată sâmbătă, 27 iulie, şi de pseudo-jurnaliştii grupaţi în jurul versiunii de limbă română a site-ului Sputnik.md. Aici propaganda capătă tuşe mai grosiere, fiind utilizat titlul „Presupusul criminal, suspect de trafic de persoane pentru soldaţii NATO de la Deveselu”.

Materialul semnat de Georgiana Arsene (administratoarea unor pagini, bloguri şi grupuri de Facebook cu care promovează agresiv atât Rusia, cât şi pe Putin) se bazează pe aceeaşi ştire publicată de „pacientul zero” de la Gazeta Nouă din Slatina, întărind astfel naraţiunea şi prin declaraţia de la B1 TV a realizatoarei Adriana Stoicescu, precum că Gheorghe Dincă ar mai fi suspect într-un alt dosar DIICOT despre o presupusă reţea de trafic de persoane pentru militarii de la Deveselu (minutul 12:11).

Chiar dacă moderatoarea precizează că informaţia nu e confirmată, Adriana Stoicescu insista:

„Da, aşa s-a spus. Vorbim de o bază NATO care este în apropiere de Caracal”.

Niciun fel de confirmare a informaţiei din mai multe surse. Doar „aşa s-a spus” pe mai multe site-uri cu ştiri „alternative” şi că localitatea Caracal e la 8 km depărtare de baza de la Deveselu.

Adriana Stoicescu la „TALK B1”: „În momentul de faţă în care acest om era suspect într-un dosar DIICOT cu trafic de persoane pentru militarii de la Deveselu, crede-mă că era urmărit telefonic, era filat, familia lui era urmărită, prietenii erau urmăriţi” (minutul 12:11) Sursa: YouTube.com

Câţi au urmărit această emisiune difuzată sâmbătă, 27 iulie la ora 13:11, greu de spus. Dar ştim că postul de televiziune B1TV se bucura în iulie de o audienţă la nivel naţional de circa 60 000 de telespectatori la fiecare minut pe parcursul unei zile, iar filmuleţul cu emisiunea integrală de pe YouTube fusese vizualizat de peste 56 600 de ori (B1TVChannel având peste 153 mii de abonaţi).

Simultan cu difuzarea emisiunii de la B1TV, ActiveNews rostogoleşte pe social-media un alt articol despre aceeaşi ipoteză cu proxeneţii şi „soldaţii americani de la Deveselu”. De data aceasta, naraţiunea este întărită cu un caz de proxenetism din 2012, relatat de Antena 3. Nu ne sunt prezentate dovezi concludente ale conexiunii dintre cazul lui Dincă şi reţeaua de proxeneţi investigată de anchetatori în 2012. Singurul element comun – „fetele erau din Caracal”. Pentru aceştia ştirile sunt nefiltrate, la fel ca ţigaretele Carpaţi.

La două ore de la difuzarea emisiunii pe B1TV, editorialistul dughinist de la Sputnik, Octavian Racu, repetă aceeaşi naraţiune printr-o postare pe Facebook aducând drept argument „presa românească scrie...” – strategie argumentativă utilizată des de propaganda pro-Kremlin, dar reprezentând în realitate o eroare logică. Se mai numeşte şi argumentum ad verecundiam şi foloseşte autorilor propagandişti pentru a susţine o naraţiune falsă în baza unui apel la autoritatea sursei citate.

Pentru a evita astfel de erori logice trebuie doar să-ţi pui la punct gândirea critică.

Aici Racu a recontextualizat tragedia de la Caracal, conectându-l artificial, fără să mai verifice ceva, cu cazul de proxenetism din 2012. Cam asta va fi linia dosarului Sputnik pe subiectul crimelor de la Caracal în următoarele zile.

Postarea lui Octavian Racu despre dezinformarea precum că „Gheorghe Dincă era vizat într-un dosar penal DIICOT Craiova legat de trafic de persoane” pentru că „presa românească scrie” Sursa: Facebook

După care revine cu o altă postare la 21:26 în comentarii cu postări de link-uri pentru a legitima clasica naraţiune că „americanii e de vină” (sic!) şi că astfel de cazuri nu ar fi singulare, şi că „reţeta” Caracal se aplică oriunde este o bază militară NATO sau americană nu numai în Europa de Est sau Balcani, ci şi în întreaga lume.

Astfel, sunt aduse în discuţie date particulare din rapoarte internaţionale (Amnesty Internaţional din 2004 şi Centrul „La Strada” din 2005) , unde se identifică, într-adevăr, o creştere a traficului de persoane şi a reţelelor de prostituţie în Kosovo, mai ales după 1999, dar nu se specifică nimic despre conexiunea directă între aceste reţele, şi mai ales existenţa unor „reţele imense care operau în Europa de Est şi Balcani”.

Apoi, Racu mai lansează un link cu un material publicat de o agenţia de ştiri South China Morning Post, controlată de guvernul chinez de la Hong Kong, unde prezenţa militară americană din Prefectura Okinawa (Japonia) este înfierată prin relatarea unor incidente tragice, cum ar fi cazul americanului Kenneth Franklin Shinzato, staţionat în baza aeriană americană Kadena în calitate de angajat civil. Acesta fusese arestat în 2016 în calitate de suspect că a ucis o japoneză în vârstă de 20 de ani. În cele din urmă, inculpatul a fost condamnat la închisoare pe viaţă de tribunalul nipon.

Octavian Racu despre conexiuni inexistente între „reţele imense care operau în Europa de Est şi Balcani” Sursa: Facebook

Acum avem tabloul unei adevărate reţele „eurasianiste        ”, aşa cum îi place şi lui Dughin. Problema e toate aceste cazuri sunt folosite pentru a întări falsa naraţiune despre „vina americanilor” în tragedia de la Caracal, dar de data aceasta se foloseşte eroarea logică „după asta, iată din cauza asta” (sau post hoc, propter ergo hoc), unde se presupune că dacă un eveniment se produce după altul, ar rezulta că primul ar fi cauza celui de-al doilea (cauze îndoielnice).

Între timp, suspectul Gheorghe Dincă este arestat fiind acuzat de trafic de minori şi de viol, iar poliţiştii continuă percheziţiile la locuinţa sa. Sâmbătă seara au loc noi proteste în faţa sediului MAI din Capitală.

Duminică dimineaţă, 28 iunie, fluxul dezinformator capătă noi turaţii, mai ales că Sputnik creează un dosar de presă dedicat acestui subiect „Crimele de la Caracal”. Mai târziu, dosarul e redenumit într-un mod manipulator: „Fetele dispărute din Caracal – crimă odioasă”, în concordanţă cu linia conspiraţionistă întreţinută pe social-media de diverşi actori cu conexiuni politice, inclusiv de unchiul Alexandrei - Alexandru Cumpănaşu. Acesta din urmă este în continuare intens mediatizat de reţeaua Sputnik România.

Anchetatorii îl duc pe Gheorghe Dincă la locuinţa sa, unde bărbatul îşi recunoaşte faptele. După ce au cercetat fiecare centimetru din proprietate, poliţiştii găsesc un butoi cu cenuşă, în care erau şi oseminte de natură umană. Dincă este pus sub acuzare pentru omor calificat. La audieri, acesta declară în faţa anchetatorilor că, după ce le-a ucis pe Alexandra şi Luiza, le-a dat foc, potrivit unor surse din anchetă.

Tot duminică, Gazeta Nouă şterge articolul dezinformator al Dianei Berbecaru, ca urmare a infirmării acelei informaţii de către DIICOT că suspectul de la Caracal ar fi cercetat într-un dosar de proxenetism pentru că „furniza” fete militarilor americani de la Deveselu.

Chiar şi fără „pacientul zero”, vortexul dezinformator din ecosistemul mass-media alternative reuşise să intoxice aproape instant o parte din presa mainstream.

Astfel, naraţiunii dezinformatoare este reciclată şi pe alte site-uri marginale de fake-news:

• Apărătorul Ortodox [aparatorul.md] → site naţionalist şi ultra-conservator din R. Moldova afiliat Sputnik şi administrat de un anume Vitalie Golban. Materialul este publicat duminică, 28 iulie, ora 08:52. De fapt, este copiată integral postarea pe Facebook a lui Octavian Racu din 27 iulie, ora 21:26.
• Basarabia Literară [basarabialiterara.com.md] → ziar şi site administrat de Societatea Scriitorilor Români din Basarabia a cărei preşedinte este Mihai Ciubotaru. Este un ziar declarat pro-unionist care se distribuia gratuit în universităţi şi licee o dată pe lună. În 2012 a fost susţinut financiar de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. Articolul dezinformator este preluat de pe ActiveNews şi publicat pe 28 iulie, ora 21:27.
• Ştiri pentru viaţă [stiripentruviata.ro] → site ultra-conservator afiliat mişcării Coaliţia pentru Familie, regrupată acum în jurul Platformei Împreună şi a Alianţei Părinţilor din România. Materialul cu „Ipoteza EXPLOZIVĂ” despre proxeneţii furnizori de „fete” pentru militarii de la Deveselu este publicată duminică, 28 iulie, ora 13:16. În material sunt preluate postări de pe contul Danielei Iuliana (nume complet Daniela Iuliana Tobă) prezentată ca „fost angajat al STS”, pentru a fi folosite în a alimenta noi teorii ale conspiraţiei.
• Sputnik.md [sputnik.md] → Se sincronizează cu valul materialelor dezinformatoare publicate în ecosistemul „presei alternative” duminică, 28 iulie, ora 14:41 (Georgiana Arsene). De data aceasta este preluată postarea de pe contul de Facebook Daniela Iuliana, duminică, 28 iulie, ora 10:14. Daniela Iuliana (sau nume complet Daniela Iuliana Tobă) este prezentată ca „fost angajat a STS”, unde „argumentul autorităţii” este folosit în dezinformarea prin prezentarea opiniilor drept fapte.
• JurnalulRomanesc.at [jurnalulromanesc.at] → site inactiv din septembrie 2019. Articolul publicat duminică, 28 iulie, este copiat de pe ştirea de la Antena3 din 2012 şi furnizată ca material de actualitate.
• Napoca News [napocanews.ro] → site administrat de Ionuţ Ţene (editorialist care a făcut apologia Gărzii de Fier în mai multe cărţi de-ale sale) şi afiliat reţelei Sputnik din România. Articolul publicat duminică, 28 iulie, pe NapocaNews este de fapt un copy-paste de pe materialul publicat de ActiveNews.

Următoarele valuri ale dezinformării

Totuşi, cel de-al doilea efect devastator al dezinformării îl putem înregistra abia după preluarea falsei naraţiuni de Realitatea.net. Aceasta se grăbeşte şi aduce din nou în discuţie „scenariul-bombă” reprodus de Alecu Racoviceanu pe EVZ.ro, după materialul publicat de Berbecaru de la Gazeta Nouă. Realitatea.net a căzut în capcană şi a diseminat „ipoteza” cu falsa pistă Dincă - trafic minore - Deveselu la o audienţă de circa 51 000 de telespectatori pe minut – cifră estimată de Kantar Media Audiences pentru Realitatea.net pentru iulie 2019, dar fără a lua în calcul şi social media.

Per total, publicul din România expus la naraţiuni dezinformatoarea atinsese, în doar trei zile, cifra totală de peste 120 000.

Urmează următoarele valuri succesive de răspândire a dezinformării, iar vortexul falsurilor informaţionale capătă o amploare mai mare începând cu următoarea săptămână, la cinci zile de la ultimele apeluri la 112 ale Alexandrei.

Mediul digital este practic asaltat articole cu citate din postări de Facebook, editoriale, ştiri senzaţionale şi alarmiste publicate şi de alte surse din „ecosistemul mass-media alternative”: România Mare, CRAIOVA TODAY, Flux24, Incisiv de Prahova, OrtodoxINFO, Ziarul Evenimentul, Lupul Dacic, Gazeta de Informaţii, Lumea Justiţiei, Cotidianul.ro, Cocoon.ro, Gândeşte.org, inPolitics.ro etc.

Toate aceste surse online vor forma ulterior o adevărată reţea care se auto-alimentează sistematic, susţinută (in)direct prin citări de către Sputnik.md.

Miza era de a-i pune pe anchetatori pe o pistă falsă care să rezulte printr-o anchetă deschisă în cazul militarilor de la Deveselu.

Schema reţelei de dezinformare online pe tema falsei piste „Dincă – trafic minore – americanii de la Deveselu”, ca parte a ecosistemului mass-media alternative intoxicând pe cel al mass-media mainstream

Toate aceste surse reuşesc să reactualizeze în permanenţă falsa pistă „Dincă – trafic minore – americanii de la Deveselu”, aducând în permanenţă noi detalii aberante sau neverificate din alte surse.

De exemplu, Craiova Today [romaniatoday.net] – site afiliat partidului Dreapta Liberală (DL) înfiinţat de controversatul om de afaceri Viorel Cataramă, citează în articolul cu titlul „95 MILITARI AMERICANI AU FOST RETRAŞI ÎN ULTIMILE 24 ORE DE LA BAZA MILITARĂ DEVESELU” pe un oarecare Gheorghe Bozgan - „jurist” din Arad şi simpatizant al lui Kim Jong-un, judecând după majoritatea postărilor sale. În prezent, are contul personal şters.

Postarea lui Gheorghe Bozgan devenită în scurt timp virală pe Facebook şi mai ales pe site-urile marginale cu „noutăţi alternative” Sursa: Facebook

„Zvonul” lansat de Bozgan a avut un impact masiv pe reţelele de socializare, întărind şi mai mult ipoteza cu conspiraţia autorităţilor române interesate de muşamalizarea cazului de la Caracal.

„Juristul” Gheorghe Bozgan din Arad – autorul dezinformării despre presupusa retragere a 95 de militari americani de la Deveselu Sursa: Facebook

Apoi, ActiveNews revine în forţă marţi, 30 iulie, pe social-media cu un nou material „jurnalistic”. E vorba de preluarea unui reportaj ProTV din 2012 despre destructurarea de către DIICOT a reţelei de proxeneţi din Olt.

Argumentul prezentării reportajului ar fi că „aceste antecedente”, vechi de şapte ani, ar fi servit „presei locale” (adică doar pentru Gazeta Nouă) la schiţarea unei ipoteze asemănătoare şi în cazul Alexandrei, dar fără prezentarea unor dovezi concrete. Aceeaşi eroare logică post hoc, propter ergo hoc despre care am vorbit anterior.

Interesant mai e faptul că respectivul reportaj al ProTV este preluat ca înregistrare video de desktop şi distribuit pe pagina de Facebook a comentatorului de la Antena 3, Mircea Badea (@Mircea Badea chiar el), special pentru a recontextualiza şi promova ipoteza despre implicarea lui Dincă în reţeaua locală de proxeneţi – furnizori de „fete” pentru americanii de la Deveselu.

Filmuleţul cu vechiul reportaj devine în scurt timp viral, acumulând până în prezent 1,7 K reacţii, 234 K vizualizări, 3,4K distribuiri, 231 comentarii.

Chiar şi colaborarea tehnică de natură criminalistică sau de profiling, stabilită între DIICOT şi FBI, fusese interpretată de Ştiripesurse.ro drept o dovadă a implicării indirecte a militarilor americani din baza NATO de la Deveselu.

La fel, „analiza” semnată de Nora Noapte (pseudonim) şi publicată de Q Magazine pe 5 august trimitea la ideea că fostul ministru al justiţiei, Ana Birchall, ar fi fost personal interesată în muşamalizarea cazului de la Caracal în interesul ambasadorului american Hans Klemm „care voia ca zarva iscată, cu rost sau fără rost, de evenimentele de la Caracal, în jurul bazei de la Deveselu, să se stingă cât mai repede”.

Ultimul val al ziarului Libertatea

Însă a doua jumătate a lunii august 2019, ancheta de la Caracal a fost umbrită de o serie de articole publicate de ziarul Libertatea, care sugerau legături mai vechi între reţele de trafic de persoane din Caracal şi militarii de la Deveselu, care figurează în postura de clienţi.

Chiar din titlul anchetei se sugerează că militarii de la Deveselu au fost „scăpaţi de DIICOT”.

Drept consecinţă, informaţiile referitoare la faptele din 2011 sunt preluate de întreaga presă din România care lansează noi dezbateri în mediul online, mai ales în cel al ecosistemului mass-media alternative, închizând astfel vortexul dezinformării digitale despre Caracal.

Libertatea indica o verigă între crimele de la Caracal, din 2019, şi două dosare DIICOT Olt, din 2012 şi 2014. Este vorba despre un şofer al minorelor exploatate în urmă cu şapte ani care locuieşte la câteva sute de metri de casa lui Gheorghe Dincă.

Pagina din ziarul Libertatea cu investigaţia despre reţelele de trafic de persoane din Caracal investigate de DIICOT în anii 2012 şi 2014 Sursa: Libertatea.ro

În investigaţia ziarului Libertatea, semnată de Maria Andrieş, Delia Marinescu, Alexandra Nistoroiu, Adriana Oprea şi Cătălin Tolontan, este prezentată o tânără care se număra printre victimele reţelei depistate în 2011 la Caracal. Aceasta povesteşte traumele prin care a trecut vreme de o lună şi jumătate cât a fost sechestrată. Oana (este un nume fictiv) nu a menţionat un contact direct cu „americanii de la Deveselu” sau cu „muncitorii austrieci”, ci lipsa de reacţie a unor clienţi poliţişti, cărora le-a spus prin ce trece.

Despre clienţii străini, ea a povestit că a auzit de la celelalte fete, însă declaraţiile sale au fost preluate pe larg în presă, fără a se menţiona dacă i-a întâlnit personal sau doar a auzit despre ei de la celelalte victime.

Mai mult, lucrările de construcţie la baza de la Deveselu sunt inaugurate abia în 2013. În 2015 s-au finalizat lucrările de infrastructură, inclusiv drumurile din comună, iar ceremonia oficială de inaugurare a bazei a avut loc abia în mai 2016, când a fost certificat tehnic sistemul de apărare antirachetă. În prima săptămână a lunii august 2019, NATO a anunţat că a finalizat actualizarea tehnică a sistemului de apărare de la Deveselu.

În acelaşi timp, ministrul de externe în 2012, Cristian Diaconescu, vine cu explicaţii publice reamintind că în perioada 2012-2014, scutul de la Deveselu era abia în etapa amenajării. Fostul ministru ţinuse să sublinieze că „până în octombrie 2013 nu era picior de american acolo!”.

Analiza a reuşit să îndrepte atenţia site-urilor cu „ştiri alternative” exclusiv pe „militarii americani de la Deveselu” care ar fi scăpat basma curată din toată această poveste, pentru a evita, evident, un „scandal diplomatic de proporţii”. Dar nimeni nu a menţionat niciun cuvânt despre un tratat (SOFA) pe care România îl semnase pe 30 octombrie 2001 şi care intrase în vigoare în anul următor. Textul integral al Acordului este disponibil pe site-ul Ambasadei SUA în România.

Şi de această dată, oficiosul de propagandă pro-Kremlin în România încearcă să redirecţioneze cititorii pe piste false, amplificând artificial teoriile conspiraţioniste în ceea ce priveşte cazul Caracal. Sputnikiştii publică un „dosar de presă” pe această temă care, doar în perioada pe care noi am investigat-o (26 iulie – 15 august), număra 129 de articole. Dosarul este alimentat în continuare, ajungând în prezent la 216 articole publicate.

Dar despre „intervenţia” Sputnik în acest vortex al dezinformării digitale vor reveni în partea a doua a analizei.

*Nicolae Ţîbrigan este membru al Consiliului de Experţi LARICS, Gabriela Şchiopu şi Marius Simion sunt participanţi la programul de Internship LARICS 2019.