CCM a respins cererea de suspendare a decretului Maiei Sandu privind desemnarea candidatului pentru funcţia de premier, dar va verifica dacă documentul este constituţional

Preşedintele Curţii Constituţionale, Domnica Manole

Curtea Constituţională a respins marţi, 16 februarie, cererea Partidului Socialiştilor de suspendare a decretului preşedintelui Maia Sandu prin care Natalia Gavriliţa a fost desemnată repetat la funcţia de prim-ministru. Totodată, Curtea a stabilit că şedinţa publică pe tema constituţionalităţii decretului respectiv va avea loc pe 23 februarie.

CCM a explicat că nu a suspendat decretul Maiei Sandu pentru că „autorii ei nu au argumentat survenirea eventualelor prejudicii iminente în cazul nesuspendării Decretului nr. 32-IX din 11 februarie 2021”. 

„Este evident că Decretul contestat influenţează asupra procedurilor şi asupra termenelor prevăzute de Constituţie referitoare la învestitura Guvernului. Totuşi, simpla invocare a unui fapt evident, atât timp cât autorii cererii nu argumentează caracterul ireparabil al riscului, nu reprezintă o motivare suficientă şi convingătoare pentru a suspenda acţiunea Decretului contestat. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că în cazul invocării riscului afectării unui domeniu prevăzut de articolul 251 alin. (2) pct. 1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi de articolul 71 alin. (2) pct. 1) din Codul jurisdicţiei constituţionale, trebuie aduse argumente privind intensitatea şi posibilele prejudicii şi consecinţe negative iminente şi ireparabile ale riscului. Chiar dacă riscul este abstract, cererile cu privire la suspendarea acţiunii actelor sesizate trebuie motivate convingător, nu prin simpla enumerare a unor valori fundamentale. Doar invocarea riscului şi enumerarea unor valori fundamentale nu reprezintă o motivare suficientă şi convingătoare în vederea suspendării acţiunii actului sesizat”, se spune în decizia CCM.

Precizăm că primarul de Bălţi, Renato Usatîi, susţine că a obţinut informaţii de la o şedinţă închisă a Curţii Constituţionale, în care judecătorii ar fi decis că vor anula decretul preşedintelui Maiei Sandu prin care Natalia Gavriliţa a fost desemnată repetat la funcţia de prim-ministru. 

Amintim că preşedintele Maia Sandu a anuţat joi, 11 februarie, după consultarea cu fracţiunile parlamentare în contextul în care a eşuat învestirea Guvernului Gavriliţa, că refuză să desemneze candidatul majorităţii parlamentare PSRM-ŞOR, Mariana Durleşteanu, la funcţia de prim-ministru şi că o va desemna repetat pe Natalia Gavriliţa. 

Prin refuzul de a o desemna pe Mariana Durleşteanu la funcţia de prim-ministru, Maia Sandu riscă să provoace o criză politică de proporţii în Republica Moldova, pentru că, potrivit unei hotărâri a Curţii Constituţionale din august 2020, şeful statului este obligat să desemneze candidatul la funcţia de premier înaintat de o majoritate parlamentară.

Maia Sandu şi partidul ei, PAS, justifică această acţiune prin faptul că este necesar de provocat alegeri parlamentare anticipate, deoarece actualul Parlament nu mai reprezintă interesele cetăţenilor şi ar fi incapabil să formeze o majoritate parlamentară în interesele cetăţenilor.

Partidul Socialiştilor din Republica Moldova a anunţat că s-a adresat la Curtea Constituţională pentru a cere anularea decretului prin care Maia Sandu a desemnat-o repetat pe Natalia Gavriliţa la funcţia de premier, deşi hotărârile Curţii Constituţionale o obligau să desemneze candidatul majorităţii parlamentare, Mariana Durleşteanu. Socialiştii au comunicat că „asistăm la o tentativă de uzurpare a puterii” din partea Maiei Sandu.

Amintim că joi, 11 februarie, a eşuat procedura de învestire în funcţie a Guvernului Gavriliţa, după ce acesta nu a obţinut votul de încredere al Parlamentului.

Liderul PSRM, Igor Dodon, a anunţat joi, 11 februarie, că socialiştii o propun pe Mariana Durleşteanu la funcţia de prim-ministru, pentru a pune capăt crizei politice, despre care Igor Dodon spune că este provocată de preşedintele Maia Sandu, şi pentru a asigura guvernarea ţării până la organizarea alegerilor parlamentare anticipate. 

Imediat după anunţul lui Igor Dodon, deputaţii controlaţi de Ilan Şor au comunicat că sunt gata să sprijine această iniţiativă, ceea ce înseamnă ca există suficiente voturi ca Mariana Durleşteanu să fie noul prim-ministru al Republicii Moldova.