Dacă secolul XVIII în Ţara Românească eram, după cum ne spune istorica şi scriitoarea Constanţa Vintilă-Ghiţulescu, ,,în şalvari şi cu işlic”, în secolul XXI, în Bucureşti, guvernanţii sunt ,,în trening şi cu lopata de plantat puietul de brad”. Asta în plină criză sanitară şi socială, când nevoia de autoritate şi leadership este acutizată, arată ca la balamuc.
Gata cu perioada romantică în care pe scena celui mai mare festival-competiţie din lume apăreau ABBA, Celine Dion sau Cliff Richard, cu muzica aceea fermecătoare gândită încă de la început să concureze şi să depăşească tradiţia Sanremo, oferind un foarte necesar moment de linişte, dulceaţă şi frumuseţe în primul rând, atunci, generaţiei care suferise ororile războiului.
Samuel Negoiescu este un întreprinzător de loc din Şepreuş, judeţul Arad. Are la bază Teologia, ulterior urmând cursurile facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice din Arad.
Carantinarea dramatică a vieţii culturale e una din consecinţele dureroase ale actualei pandemii. Perspectiva desfăşurării Festivalului Enescu, ajuns la ceas aniversar, în 2021, este cu atât mai binevenită.
Asociaţia Identitate Culturală Contemporană şi platforma digitală Haisalut.ro au organizat, cu ocazia celebrării Zilei Limbii Române, concursul de eseuri cu tema „România din biblioteca mea” – prin care şi-au propus să stimuleze cei mai talentaţi elevi din Ucraina să scrie despre România şi despre cultura română.
Pentru a celebra Ziua Limbii Române, Asociaţia Identitate Culturală Contemporană şi platforma digitală haisalut.ro organizează concursul de eseuri cu tema „România din biblioteca mea”, care îşi propune să stimuleze cei mai talentaţi elevi din Ucraina să scrie despre România şi să îi premieze, pe zece dintre aceştia, cu câte o tabletă.
Asociaţia Identitate Culturală Contemporană a lansat în urmă cu un an primul website din România despre Regina Maria a României, una dintre cele mai cunoscute femei din Europa epocii interbelice (www.reginamaria.org).
Ieri fusese a 145-a aniversare a lui Constantin Brâncuşi; poimîine, scriitorul maghiar Ádám Bodor va împlini 85 de ani.
ORDIN nr.
4.811 din 30 iulie 2020. “[…] Capitolul II. Selecţia unităţilor de învăţământ preuniversitar cu statut de
şcoli-pilot, şcoli experimentale şi şcoli de aplicaţie / […] (2) Criteriile de selecţie pentru
şcolile-pilot sunt: a) SOLICITARE SCRISĂ din partea unităţii de învăţământ pentru FUNCŢIONARE CU STATUT
DE ŞCOALĂ-PILOT; […]” Acum e clipa. Suntem în februarie. Anul şcolar 2021-2022
începe în septembrie. CEREŢI!
CEREŢI! CEREŢI!
Editura Meridiane Publishing din Iaşi aduce în atenţia publicului opera teoretică a lui Antonio Grasmsci, tradusă în limba română prin grija doamnei Ioana Cristea Drăgulin şi a profesorului Sabin Drăgulin.
Nu mai tin minte dacă am scris, sau doar mai povestesc din când în când despre omul acela de la stat, îmbătrânit înainte de vreme, care a venit într-o zi plângând la mine doar ca să-mi spună: domnule Butunoiu, eu nu candidez, nu am venit să vă cer nimic, doar să vă rog, să vă implor să faceţi ceva şi să ne scăpaţi de ăştia, că nu mai putem! Măcar câteva luni să prind şi eu, înainte de pensie, să nu spun că am lucrat o viaţă întreagă degeaba...
Ministerul Educaţiei din Marea Britanie a publicat recent un raport cu privire la starea libertăţii de exprimare din universităţile britanice. Concomitent, ministrul britanic al educaţiei, conservatorul Gavin Williamson, a publicat un editorial în ziarul Telegraph, una dintre cele mai importante publicaţii britanice.
Miza, aceeaşi de la începutul civilizaţiei umane, este asigurarea cu
orice preţ a supremaţiei. Dar arareori mizele, încă de la începutul jocului, se
ştiu a fi uriaşe şi, tocmai din această cauză, dacă într-adevăr se vor împlini în
scenariul maximal proiectat şi, ca urmare, vor putea provoca o schimbare de
ciclu civilizaţional.
Se complică tot mai mult ecuaţia guvernării şi a
puterii politice în România. Premierul Cîţu a văzut ce înseamnă să asculţi orbeşte
de Orban, şi chiar de propria orbire. În 2020 avem deficit bugetar 10%,
datoria publică a crescut de la 34% la 45% din PIB şi am împrumutat 150 de
miliarde de lei. Cîţu a mărturisit că la Bruxelles discuţiile cele mai aprinse
au fost pe tema bugetului şi a echilibrelor macrobugetare.
La intersecţia străzii C.A. Rosetti nr. 7 cu strada N. Golescu se află una dintre cele mai valoroase clădiri bucureştene din perioada antebelică, reşedinţa familiei generalului Vasile Zottu. Valoarea ei este excepţională atât prin poziţie, cât şi prin componenta arhitecturală şi memorială.
Asociația Identitate Culturală Contemporană și platforma digitală haisalut.ro, în parteneriat cu Centrul Media Bucpress, Centrul de informare al României din Ismail, Asociația Femeilor Românce din Grecia, Uniunea Internațională a Femeilor Române – UNIFERO, Asociația Călătoria spre Tine și Canal 33, au încheiat recent concursul internațional de eseuri dedicat limbii române – „România din biblioteca mea”, ediția a II-a.
Dialogul de mai jos este atribuit sofiştilor - grup de filosofi foarte
populari la Atena în secolul al IV-lea î. Hr., cunoscuţi pentru spiritul
pragmatic şi argumentele elocvente folosite pentru a îşi persuada
interlocutorii.
După cât de mult s-a vorbit despre educaţie în ultimele săptămâni, cu dezbaterea despre redeschiderea şcolilor şi startul campaniei de vaccinare (care, să recunoaştem, nu merge chiar atât de catastrofal pe cât ne-am fi aşteptat), avem acum şi mult-aşteptatul proiectul de buget.
La un an de la atentatul rasist de la Hanau, în care şi-au pierdut viaţa nouă persoane, toate de origine străină, rudele victimelor aşteaptă încă să li se facă dreptate. Printre ei şi Niculescu Păun, tatăl unui erou.
A devenit un laitmotiv în conversaţia publică teza că democraţia este fragilă. Într-un eseu din New York Times se poate citi că „democraţia
este pentru zei” şi că nu trebuie să fim surprinşi că oamenii nu o pot
păstra (Costică Bradatan, NYT, 15 iulie 2019). Se mai spune că dominante
pentru om sunt instincte de supravieţuire şi reproducere, de putere.
Cazul Mircea Govor, baronul pesedist de Satu Mare, în legătură cu care Instanţa supremă a luat măsura arestului la domiciliu, pe motiv de 6 infracţiuni de şantaj şi trafic de influenţă, este, nu doar un exemplu de ce înseamnă politica, în România de secol XXI, ci şi un turnesol al nivelului fals/mimat de democraţie reală din ţara noastră, în ultimii 26 de ani.
Fostul Preşedinte, devenit o umbră în revers a celui ce
milita pentru reformarea statului şi a justiţiei în România, probează un talent
fabulos al jonglării cu autocontradicţiile, de altfel, o cauză a
autodecredibilizării acestuia (în ciuda discursului semi-isteric că alţii îi
atacă mandatele şi domnia-sa le apără).
Senatorul Dan Şova a petrecut prima noapte – probabil nu
şi ultima – privat de libertate, fiind reţinut de DNA, pentru 24 de ore.
În momentul în care senatorii au votat pentru ridicarea
imunităţii, senatorului i-au scăpat câteva lacrimi. Eu cred în sinceritatea lor
şi o să explic cadrul pe care-l am în minte şi cu care comportamentul înlăcrimat
al lui Şova este în deplină coerenţă.
