Vasile Ernu în dialog cu Victoria Stoiciu despre noua iobăgie şi
venitul minim garantat (VMG): „La noi lupta împotriva sărăciei s-a
transformat în luptă împotriva săracilor“
Cum te influenţează, ca cetăţean român, ce se întâmplă în Parlamentul
European: Directiva privind dreptului de autor, care are ca scop
modernizarea regulilor ce guvernează piaţa unică digitală, a fost
adoptată săptămâna trecută de Comisia pentru afaceri juridice a
organismului cu puteri legislative al UE.
Rusia, Belgia, Anglia, Croaţia... ca şi calificate. Germania,
Brazilia, Argentina, Polonia... în dificultate, dacă nu cu bilete de
întors acasă în buzunar.
În timp ce la Chişinău hotărâri succesive ale justiţiei au consternat
comunitatea internaţională, prin nevalidarea alegerilor locale, în
aşteptarea hotărârii definitive şi irevocabile a Curţii Supreme, iată
că, la Adunarea Generală a ONU, a fost votată vineri 22 iunie seara
Rezoluţia privind retragerea trupelor străine (a se citi ruse) din
Republica Moldova, respectiv din raioanele de Răsărit ale Republicii
Moldova.
„Aţi renunţa să
faceţi copii ca să salvaţi planeta?“, se întreabă The Guardian. Şi ne arată
câteva modele pozitive, „aşa da“: „Iată, vi-i prezentăm pe noii pionieri care
se sacrifică şi nu mai fac copii ca să salveze planeta“.
Războiul european astăzi este unul cultural. Expresia
lui cea mai concretă este identitară, exprimată prin apariţia
curentelor, tendinţelor şi mişcărilor politice de această factură pe
care le numim, cu un termen care poate însemna totul dar şi nimic –
populism.
Oricât vi s-ar părea de ciudat, dacă dl. Dragnea va lua impune
doamnei Dăncilă să promulge Ordonanţa de Urgenţă pe Coduri, Domnia-Sa va
face un serviciu Europei într-un moment de mare tensiune şi în
previziunea unor timpuri ciudate şi foarte posibil generatoare de
întrebări asupra viitorului proiectului european.
Oricât vi s-ar părea de ciudat, dacă dl. Dragnea va lua impune
doamnei Dăncilă să promulge Ordonanţa de Urgenţă pe Coduri, Domnia-Sa va
face un serviciu Europei într-un moment de mare tensiune şi în
previziunea unor timpuri ciudate şi foarte posibil generatoare de
întrebări asupra viitorului proiectului european.
Pre Scriptum. Din două, amîndouă: dacă îl condamni pe
Caligula pentru că l-ai prins traversînd pe roşu, ori te faci că nu ştii
pe ce cine condamni, ori ştii foarte bine dar nu ai nimic împotriva
Imperiului.
În fine, ne-am lămurit ce înţelege Dragnea
prin „statul paralel”. Instituţiile care nu ascultă de ordinele sale, veritabil
dictator, care în plus şi-a pierdut şi minţile. Aşa cum păţesc mai toţi
dictatorii. Faptul că Dragnea consideră că poate decapita, distruge, toate
aceste instituţii, este încă o dovadă că nu mai este întreg la
minte. Şi toate i se trag de la ultima condamnare cu executare. Care se pare că i-a pus capac
la minte.
Se spune că o reprezentare completă a textului piesei Hamlet, aşa cum ne-a fost lăsat el de
Shakespeare, sau, mă rog, cât înseamnă versiunea lui în limba română, ar dura
ceva mai mult de 6 ore.
O mulţime impresionantă a ieşit ieri în stradă la Chişinău având ca pretext invalidarea alegerilor locale pentru stabilirea primarului capitalei Republicii Moldova. Asta după refuzul instanţelor de judecată de validare a alegerilor, decizie cusută vizibil cu aţă albă şi, evident, politic.
Săptămâna trecută, The Guardian scria despre un studiu care arată că prezenţa omului în arealul animalelor sălbatice le face mai nocturne. Am căutat-o pe Kaitlyn Gaynor, autoarea studiului, pentru câteva întrebări legate de cercetarea ei. Mi-a şi răspuns prompt, cu puţin înainte de plecarea ei spre Africa, pentru un alt proiect.
Există numeroase abordări legate de consumul de droguri, iar aici ne referim la paleta mai largă de substanţe care provoacă dependenţă, însă analizele din perspectivă antropologică sunt mai rare sau sunt focusate pe anumite paliere ale societăţii. Mihai Copăceanu aduce cu ultima carte: „Drogurile. O carte obligatorie” (Editura Eikon, 2018) o încercare de a înţelege fenomenul consumului de droguri dintr-un punct de vedere antropologic.
Probabil că am citit deja cu toţii rezoluţia CEX PSD, în care partidul aşterne negru pe alb obiectivele sale în viitorul apropiat.
Parlamentul României a votat, în ambele camere cu majorităţi impresionante, iar la Camera Deputaţilor, cu largul concurs nu doar al PSD, ALDE şi UDMR, ci şi al PNL, PMP şi USR, o lege care „trimite la muncă“ „asistaţii social“. Mai exact, pe beneficiarii de venit minim garantat. Să vedem puţin ce se întâmplă în realitate.
A fost publicată varianta pentru promulgare a Legii 416/2001 privind
venitul minim garantat (VMG). E ceva mai bine decât forma iniţială, dar
pe fond rămâne la fel de problematică pentru persoanele beneficiare.
Aleasa, şi nu mai puţin preţioasa visurilor mele, ce frumuseţe, ce
contururi. Şi ce piele catifelată... Iar sunetele cu care îmi farmeci
auzul pot băga şi îngerii în priză.
Apar, cu o viteză ameţitoare, semnele imposibil de ignorat că dispare rapid, de parcă nici n-ar fi fost vreodată, stratul ce se dovedeşte a fi fost subţire, poate şi aplicat de mântuială, al „democraţiei generatoare de civilizaţie umanistă, dominată de idealurile unei societăţi care a învăţată să depăşească ceea ce au fost rădăcinile urii, intoleranţei şi războaielor trecute“.
Începând de vineri seara, am citit, în repetate rânduri,
transcrierea declaraţiei de vineri, de după şedinţa CEX, a preşedintelui PSD,
dl. Liviu Nicolae Dragnea. Am privit de mai multe ori înregistrarea video a
acesteia.
Cazul Mircea Govor, baronul pesedist de Satu Mare, în legătură cu care Instanţa supremă a luat măsura arestului la domiciliu, pe motiv de 6 infracţiuni de şantaj şi trafic de influenţă, este, nu doar un exemplu de ce înseamnă politica, în România de secol XXI, ci şi un turnesol al nivelului fals/mimat de democraţie reală din ţara noastră, în ultimii 26 de ani.
Fostul Preşedinte, devenit o umbră în revers a celui ce
milita pentru reformarea statului şi a justiţiei în România, probează un talent
fabulos al jonglării cu autocontradicţiile, de altfel, o cauză a
autodecredibilizării acestuia (în ciuda discursului semi-isteric că alţii îi
atacă mandatele şi domnia-sa le apără).
Senatorul Dan Şova a petrecut prima noapte – probabil nu
şi ultima – privat de libertate, fiind reţinut de DNA, pentru 24 de ore.
În momentul în care senatorii au votat pentru ridicarea
imunităţii, senatorului i-au scăpat câteva lacrimi. Eu cred în sinceritatea lor
şi o să explic cadrul pe care-l am în minte şi cu care comportamentul înlăcrimat
al lui Şova este în deplină coerenţă.
