Preţul aurului a atins un nou record absolut, fenomen la care au contribuit în mare măsură germanii. Aceştia cumpără aur mai mult ca niciodată. Aceeaşi tendinţă nu se observă şi în alte ţări.
Ieri, un domn se declara mâhnit că m-a văzut serile trecute ud leoarcă alergând la Insula de Agrement din Bacău. Cică nu-i şade bine aşa unui politician serios: “îl vulnerabilizează” (am citat). Săptămâna trecută, altul avea o problema cu mixurile mele trance şi mi-a spus că dacă vreau voturi nu am ce căuta mixând şi “zbenguindu-mă” la radio, în emisiunile săptămânale pe care le fac de 12 ani.
Fiecare companie este preocupată să supravieţuiască pandemiei, iar tot ce ni se părea o provocare acum patru luni s-a transformat în avantaj: efortul depus pentru menţinerea unei conexiuni zilnice, digitalizarea şi învăţarea de noi abilităţi.
Extrem de sugestivă reacţia pe care conflictul între Armenia şi
Azerbaidjan o dezvoltă în zone diverse ale planetei, pe măsură ce începe
să se audă vocea unor actori cu interese majore în regiune, totul parte a
aceleiaşi mari bătălii pentru redefinirea spaţiilor de influenţă care
opune super-puterile după ce americanii au plecat progresiv din diverse
puncte strategice ale planetei, în acest caz Asia şi Orientul Apropiat.
Simona Tănăsescu coordonează activitatea ICR Budapesta din decembrie
2018. Este doctor în Arte Vizuale al Universităţii Naţionale de Arte, şi
a urmat studii de management cultural şi afaceri externe la
Institutului Naţional de Administraţie – Şcoala Naţională de
Administraţie din Paris.
Este titlul interviului profesorului Radu Gologan
pentru Adevărul. Nu este singurul care are această opinie. Şi Academia Romană, şi
alţi profesori universitari sau cercetători de top au aceeaşi părere. Posibil
ca de la vârful carierelor lor de excepţie aşa se vede lumea. 70% dintre elevii
germani învaţă în şcoli profesionale, nu-şi propun să ajungă profesori
universitari. Lor ce le oferă şcoala?
Dacă nu reuşeşti să îţi protejezi oamenii, e esenţial să salvezi
societatea. Orice guvern îşi tratează imperfect cetăţenii şi, totuşi, e,
pînă la un punct, păsuit. Însă, nici un guvern nu va fi iertat, dacă
lasă în urmă societăţi descumpănite. A doua porţie de restricţii
anti-epidemice decisă de administraţia PNL lucrează pe dos: dacă tot nu
îţi poţi proteja cetăţenii, încearcă să dizolvi societatea.
Marile
elemente de impact a pandemiei de
coronavirus au fost studiate mai mult sau mai puţin şi există pronunţări
multiple. Evoluţiile crizei pandemice au afectat individul, societatea,
politicul şi relaţiile internaţionale deopotrivă.
Preocuparea pentru organizarea „liberă şi
corectă” a scrutinelor electorale a dobândit deja o tradiţie importantă în
spaţiul politic euro-atlantic.
Actuala conducere a României se întrece în a lua decizii din ce în ce mai aberante. Fără o justificare sanitară sau ştiinţifică s-a decis ca terasele restaurantelor să se închidă la ora 23. Dar de ce nu la ora 20 sau ora 24? Ce argumentează această decizie? Închidem şi metroul?
Că fiecare criza aduce o
oportunitate este un lucru despre care auzim des. Uneori rezonăm. Mai ales dacă
ne aflăm într-o astfel de situaţie în care criza ne crează şanse.
Încă nu avem soluţii pentru deschiderea
noului an şcolar. Avem propuneri şi puncte de vedere din toate părţile, dar soluţii venite de la
minister încă nu avem. Am aşteptat să vedem în ce direcţie evoluează pandemia,
dar nu sunt speranţe să ne plasăm pe un trend descrescător. Soluţia ar fi ca
fiecare scoală, împreună cu inspectorii şi instituţiile medicale, să decidă ce
drum va urma, funcţie de context.
Logica spune că şansele
lui Nicuşor Dan de a câştiga Capitala ar fi şubrezite de intrarea în cursa
electorală a fostului primar şi preşedinte, în prezent pensionar politic la
Bruxelles. Însă are cu adevărat Băsescu capacitatea de a încurca socotelile
altora şi de a ieşi el însuşi în câştig?
Semnale
foarte interesante şi încurajoatoare vin dinspre Chişinău, poate dovadă imedată
că încercarea de ajungere la o oarecare stabilitate politică internă, venind
după atâtea încercări nereuşite, aduce linişte şi la Bruxelles şi la Moscova.
În ultima perioadă auzim
tot mai frecvent vorbindu-se despre dezvoltare durabilă cu accent pe problemele
sociale, economice şi de mediu. Preocuparea guvernelor pentru creşterea
economică nu mai poate fi decuplată de consecinţele activităţilor economice
aspra mediului ambiant.
Au apărut de aproape două săptămâni afişele electorale pentru alegerile locale. Nu a contat foarte mult că există o dată clară
(adică 28 august 2020) pentru începerea campaniei electorale,
întotdeauna se fură startul, probabil sancţiunile nu sunt importante,
iar dacă se întâmplă să şi câştige, cine îi mai deranjează pe candidaţii
cu coroniţă?
Datele de plecare: decizia Consiliului UE care, pentru prima oară,
impune sancţiuni împotriva atacurilor cibernetice. Sunt vizate direct Rusia,
China şi Coreea de Nord.
Datele de plecare: decizia Consiliului UE care, pentru prima oară,
impune sancţiuni împotriva atacurilor cibernetice. Sunt vizate direct Rusia,
China şi Coreea de Nord.
Orice persoană fizică sau juridică poate ajunge la un moment dat într-o situaţie în care lipsa lichidităţilor pe termen mediu sau lung să genereze imposibilitatea achitării / plăţilor / obligaţiilor la zi, fie către bugetul de stat, fie către creditori. Cadrul legal trebuie să fie în măsură să prevină / să gestioneze astfel de situaţii.
Există o vorbă din vechime, des evocată, dar mai rar
aplicată, care spune că omul sfinţeşte locul. Valabilitatea ei nu mai trebuie
demonstrată, mai ales când vine vorba despre dezvoltarea locală.
Şcoala diplomatică de la Kremlin, una dintre cele mai experimentate din
lume, îşi propune de mulţi ani un pariu global, extrem de interesant şi la fel
de riscant ca orice pariu geostrategic de asemenea amploare.
Guvernul Orban a eşuat. Gestionarea unei pandemii s-a dovedit a fi o responsabilitate mult prea mare pentru un guvern de amatori încropit cu misiunea de a funcţiona doar câteva luni de zilele. Ghinion. Visul alegerilor anticipate programate să aducă liberalilor lui Iohannis o victorie zdrobitoare s-a năruit sub privirile îngrozite ale acestora. Şi opoziţia a eşuat.
Venind la Bucureşti după patru luni de absenţă, surprins la Slătioara de „Starea de urgenţă”, găsesc în cutia poştală două scrisori de la un bun prieten şi coleg de liceu la „Alexandru Lahovari” din Râmnicu Vâlcea. Cea de a doua scrisoare la care găsesc firesc cu cale să răspund e din iunie 2020.
Coronavirusul a generat în Germania o prăbuşire economică record. În ciuda optimismului existent încă în societate, vremuri cu adevărat grele se arată la orizont, consideră Henrik Böhme.
Deşi există o lege care reduce la 20, 25, 30
numărul de ore/săptămână la primar, gimnaziu, liceu, ministerul Educaţiei nu
vrea să ţină cont de ea. Pentru ministerul Educaţiei legile sunt facultative,
nu obligatorii. Dintr-un proiect de OUG supus dezbaterii publice, rezultă că
mai marii educaţiei aplică legea cum vor ei, nu cum scrie în ea.
123 de poliţişti, 50 de jandarmi, 14 militari M.Ap.N. şi 10 poliţişti locali, constituiţi în 40 de dispozitive de ordine şi siguranţă publică şi puncte de verificare, luptători din cadrul Serviciului pentru Acţiuni Speciale Prahova şi jandarmi din cadrul Grupării Mobile de Jandarmi ,,Matei Basarab” Ploieşti, au fost mobilizaţi să verifice respectarea reglementărilor în vigoare, în două comunităţi de romi, Mimiu şi Bereasca.
În apropierea centrului
Ploieştiului, există o zonă a unei multiculturalităţi religioase greu de înteles
astazi. În doar câteva sute de metri, avem o biserică evanghelică, o catedrală
catolică, o sinagogă, şi, bineînţeles, o biserică ortodoxă.
E greu să fii ploieştean dacă nu eşti obişnuit să fii luat de prost. Te înveţi să achiţi sume exagerate unor oameni care nu te iau în serios, în speranţa că serviciile pentru care plăteşti se vor ridica la nivelul aşteptărilor tale.
Salut, Internet! Numele meu este Bogdan şi sunt elev în clasa a XII-a în Ploieşti. În judeţul meu nu au fost închise şcolile, în oraşul în care locuiesc nu a fost dată zăpada de pe drum, iar patinajul artistic este o probă obligatorie pentru toţi pietonii, deoarece autorităţile nu se ocupă corespunzător de treaba asta cu „iadul alb”.
Ne hrănim cu bârfe şi cu scandaluri, băgăm certuri în sânge. Nu ne place să intervenim ca să aplanăm un conflict, indiferent că e vorba de cele de amploare în care pot exista repercusiuni serioase sau de cele ridicole în care îţi pierzi zâmbetul tâmp de pe faţă dacă le întrerupi, că doar eşti fanul lor. Cel mai rău e că nu eşti singurul.
