Sarmizegetusa Regia, transformată din temelii: dispar betoanele din anii '80, se înalţă coloanele templelor dacice, iar drumul sacru va fi cu totul schimbat

Sarmizegetusa Regia, transformată din temelii: dispar betoanele din anii '80, se înalţă coloanele templelor dacice, iar drumul sacru va fi cu totul schimbat

Sarmizegetusa Regia. FOTO: Remus Suciu.

Sarmizegetusa Regia îşi va schimba înfăţişarea căpătată în urma celui mai amplu proiect de restaurare din istoria ei, realizat la începutul anilor ’80.

Ştiri pe aceeaşi temă

Institutul Naţional al Patrimoniului a realizat un studiu amplu care va sta la baza viitoarelor lucrări de conservare, restaurare şi punere în valoare a sitului arheologic Sarmizegetusa Regia, pe care Consiliul Judeţean Hunedoara intenţionează să le deruleze în următorii ani. Rezultatele investigaţiilor derulate pe parcursul a aproape un an au fost prezentate luni, iar specialiştii INP au propus o serie de lucrări care vor aduce Sarmizegetusa Regia mai aproape de înfăţişarea ei din Antichitate.

„Trebuie început cu intervenţii de urgenţă, care înseamnă realizarea unor structuri de sprijinire a zidurilor, acolo unde ele riscă să se prăbuşească, acoperiri provizorii şi intervenţii de stabilizare a versanţilor”, a declarat Ştefan Bâlici, managerul Institulului Naţional al Patrimoniului.

Sunt eliminate „defectele” restaurării din anii 1980

Specialiştii INP propun transformarea capitalei dacilor într-un monument istoric a cărei înfăţişare va fi cât mai autentică şi mai apropiată de aspectul ei antic. Astfel, terasele pe care au fost ridicate templele din Sarmizegetusa Regia vor fi refăcute, iar constructorii vor accentua caracterul antropic al acestora. Elementele de beton adăugate de-a lungul timpului construcţiilor antice din Sarmizegetusa Regia vor fi eliminate. Vor fi demantelate blocurile de calcar de la Podeni adăugate în zona porţilor de acces ale incintei militare, ca urmare a restaurării de la începutul anilor 1980.

 

Vor fi scoase, de asemenea, şi plintele convexe din calcar de Podeni, adăugate unor temple, a căror înfăţişare actuală denatureză realitatea istorică. Vor fi realizate suprafeţe minerale care vor înlocui vegetaţia şi vor pune în evidenţă Templul Patrulater Mare, Templul Patrulater Mic, Templul Circular Mic, Templul Circular Mare, Templul Mare de Calcar, Templul Mic de Calcar, Templul Mare de Andezit.

„În aceste suprafeţe vor fi aşezate plintele coloanelor templelor sau amprentele acestora, iar la Templul mare de andezit cel puţin o coloană va fi ridicată”, a precizat Ştefam Bâlici.


marele templu de andezit. Anii 1980. FOTO: Cornelius Ionescu.

Marele templu circular îşi va schimba înfăţişarea, nu doar prin suprafaţa minerală care va înlocui vegetaţia, ci şi prin stabilirea unei înălţimi unitare a stâlpilor din lemn. Zidurile antice vor fi recompuse, acolo unde blocurile de piatră s-au prăbuşit ori au ieşit din aliniament. Şi porţile Sarmizegetusei Regia, imaginate în anii 1980 vor arăta altfel.

„Aceste porţi în forma în care le vedem astăzi sunt rezultatul intervenţiilor majore de restaurare, dar ele trebuie reconfigurate pentru că în momentul de faţă introduc sugestii false, cu privire la ce înseamnă morfologia unor porţi antice. Nu existau asemenea porţi în Antichitate şi nici nu avem analogii în lumea dacică. Propunerea noastră este să înlăturăm adăugirile de zidărie făcute în anii 1980 şi să introducem nişte terminaţii imprecise la porţi, prin terminarea treptată neregulată a zidurilor în dreptul porţilor de trecere”, arată Ştefan Bâlici.

Cele mai vizibile schimbări sunt propuse pe drumul pavat, refăcut şi el în anii 1980. „Noi propunem eliminarea blocurilor de completare din calcar de Podeni, introduse în timpul restaurării din 1908. Ele respectă necesitatea de completare, dar introduc forme noi acolo unde nu se cunosc formele istorice. Propunem introducerea unei suprafeţe minerale, al cărui rol este de a contura geometriile şi traseul drumului”, a susţinut managerul INP.

Proiectul controversat din anii 1980

În 1980, Sarmizegetusa Regia a trecut prin cele mai mari schimbări din istoria recentă. A intrat într-un proces de „înfrumuseţare“, motivat de celebrarea a 2050 de ani de la „crearea primului stat dac centralizat şi independent, sub conducerea lui Burebista“, dar şi de vizita anunţată a lui Nicolae Ceauşescu. Specialiştii de la Muzeul din Deva, arheologi şi restauratori, dar şi arhitecţi şi ingineri de la Institutul de Proiectări Hunedoara au luat parte la transformarea Samizegetusei Regia. Proiectul s-a derulat în perioada 1980-1981 şi a fost stopat din lipsa fondurilor, dar şi din cauza renunţării la soluţiile găsite la acea vreme pentru valorificarea sitului. În cei aproape doi ani de lucrări, restauratorii au întregit cu ciment soarele de andezit, au plantat stâlpii din lemn în marele sanctuar solar, au înlocuit blocurile din calcar degradate cu replici, au adus discuri şi blocuri din beton în incinta sacră, pentru a-i schimba aspectul, au înălţat şi protejat zidurile de apărare.


Vă recomandăm să citiţi şi:

Ritualurile erotice şi macabre prin care tracii îşi venerau zeii. Ce rol aveau orgiile sexuale în practicile strămoşilor noştri

Tracii, barbarii care au uimit lumea antică: 20 de lucruri despre obiceiurile ciudate ale poporului dispărut

Anecdote din Antichitate despre daci: au tăiat pădurea pentru a-i speria pe romani, fumau cânepă, iar un preot s-a prefăcut mort pentru a nu fi ucis

Secretele calendarului dacic. Ce legături existau între templele din Sarmizegetusa Regia şi felul în care strămoşii noştri calculau trecerea timpului

Cum luptau geţii şi sciţii: „Înmuiau săgeţile în venin de viperă şi în sânge de om, iar amestecul blestemat nu are leac

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: