Drumul Lacului Cinciş intră în reparaţii. Turiştii au ocolit „litoralul Hunedoarei” din cauza şoselei VIDEO
0
De patru ani, doar reparaţii minore au avut loc pe drumul Lacului Cinciş, una dintre cele mai degradate şosele turistice din România.
Cei şapte kilometri ai şoselei de pe malul Lacului Cinciş vor intra în reparaţii de luni, anunţă Consiliul Judeţean Hunedoara.
De mai mulţi ani, drumul judeţean se prezintă într-o stare de degradare accentuată pe sectorul care ocoleşte lacul de acumulare. Din 2018, sectorul din zona lacului a fost preluat în administrare de Primăria Teliucu Inferior, care a derulat timp de patru ani un proiect de amenajare a reţelei de apă şi canalizare.
Drumul Lacului Cinciş, coşmar pentru şoferi. Cât mai au de aşteptat repararea şoselei VIDEO
Fenomenul creat în jurul Lacului Cinciş care a transformat profund întregul ţinut VIDEO
Lucrările la infrastructura de utilităţi au întârziat, iar odată cu ele şi începerea reparaţiilor la drum. Zona turistică a lacului Cinciş a pierdut turişti din cauza drumului împânzit de gropi şi denivelări.
Sectorul de drum judeţean Teliucu Inferior - Cinciş pe care s-au executat lucrările de extindere a reţelelor de utilităţi, predat în administrare UAT Teliucu Inferior în 2018, a revenit în administrarea Consiliului Judeţean Hunedoara în 5 august.
Drumul de pe malul Lacului CInciş. ADEVĂRUL
„Reprezentanţii Serviciului Administrare Drumuri din cadrul aparatului de specialitate al CJ Hunedoara au verificat în teren starea în care se află sectorul de drum predat şi au constatat o serie de deficienţe care trebuie remediate urgent. Pe perioada administrării, cât şi la finalul lucrărilor executate, Primăria Teliucu Inferior avea obligaţia de a întreţine corespunzător acest sector de drum şi să-l predea adus fiind la starea iniţială. Astfel, pe drumul predat vor începe, de luni, lucrări de reparaţii necesare asigurării unui trafic rutier sigur şi confortabil”, a informat Consiliul Judeţean Hunedoara.
Lacul Cinciş. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Autorităţile au înscris drumul turistic pe lista principală a proiectelor care primesc finanţare prin Programul Naţional de Investiţii „Anghel Saligny”. Costul reabilitării a 15 kilometri din drumul judeţean a fost estimată de 28,6 milioane de lei. Şoseaua Lacului Cinciş a fost construită la începutul anilor ´60, odată cu amenajarea hidrografică Lacul Cinciş şi a barajului Cinciş – Cerna.
Lacul Cinciş – „litoralul” Hunedoarei
Lacul de acumulare Cinciş a fost înfiinţat la începutul anilor ´60, odată cu construcţia barajului său. În timpul amenajării hidrografice au fost inundate satele Cinciş-Cerna, Valea Ploştii, Baia Craiului, Moara Ungurului şi Ciuleni de pe valea râului Cerna. Acumularea a avut rolul de a asigura alimentarea cu apă a combinatului siderurgic şi a municipiului Hunedoara, iar în prezent este considerat una dintre destinaţiile turistice cele mai populare din vestul ţării.
Lacul Cinciş, în amonte. ADEVĂRUL
Până în anii ´90, când au început retrocedările şi afacerile cu terenuri de pe malul sudic al Lacului Cinciş, întinderea din jurul apei era un loc liber, pe care sute de familii îl ocupau în zilele de vară cu corturile. Situaţia s-a schimbat cu timpul, iar în prezent malul traversat de şosea este ocupat de zeci de pensiuni, vile şi câteva campinguri, în timp ce multe dintre terenurile pe care încă nu au apărut construcţii au fost îngrădite.
Ruinele unei bisrici înghiţită de ape. ADEVĂRUL.
Amatorii de excursii cu cortul pot folosi ca locuri de campare câteva zone de pe malul nordic al lacului, ocupat de pădure. Accesul pe „ţărmul sălbatic” poate fi făcut pe jos, pe o cărare care porneşte din dreptul barajului sau cu barca.
Pe lângă campingurile sale, Lacul Cinciş oferă oaspeţilor săi şi câteva obiective turistice interesante. Cel mai cunoscut dintre ele este vechea biserică romano-catolică, de la „coada” lacului de acumulare, lăsată pradă ruinării în urmă cu şase decenii, odată cu amenajarea lacului de acumulare. Biserica a fost ridicată la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi se spune că ar fi fost ctitorită de împărăteasa Maria Tereza (1717 – 1780).
Se încarcă comentariile...
