Ion Jalea, constănţeanul care a sculptat toată viaţa cu o singură mână. Operele superbe îi sunt expuse peste tot în lume

Rămas fără o mână, după ce a fost pe front, sculptorul Ion Jalea a uimit o lume întreagă cu talentul său. „Adevărul“ vă spune povestea marelui artist.

Ion Jalea s-a născut la 19 mai (1 iunie) în comuna Casimcea din judeţul Tulcea. Apoi, familia lui s-a mutat în 1893 într-o zonă cu pământ fertil din zona Cobadinului din Constanţa, în satul Biul - Biul, mai târziu Ciocârlia de Jos.

Părinţii au hotărât să-l trimită la Gimnaziul din Constanţa pentru continuarea studiilor. Doi ani de secetă I-au lăsat pe părinţi în imposibilitatea de a plăti taxele şi atunci conducerea Gimnaziului a hotărât să-i acorde una din bursele judeţului.

Paciurea, profesorul lui Jalea
 

În 1908 a urmat studiile Academiei de Arte Frumoase din Bucureşti, avându-i profesori pe sculptorii Frederik Storck şi Dimitrie Paciurea. Patru ani mai târziu a expus penru prima dată la Salonul Oficial, lucrările „Cain“, „Remuşcarea“ şi „Nud“. Plecat la Paris, a lucrat sporadic în atelierul lui Auguste Rodin. 

În 1917, ca urmare a cererii sale insistente de a fi trimis pe front, Ion Jalea a participat la luptele de la Corbul, Măxineni şi Nămoloasa. La 17 august a fost rănit. Medicii I-au putut salva piciorul, dar nu şi braţul stâng, aflăm din cartea „Artişti dobrogeni“ a Floricăi Cruceru, aflată la Biblioteca Judeţeană I.N. Roman din Constanţa.
 

Cu toate acestea, artistul constănţean a continuat să creeze opere de artă. În 1937 a obţinut Marele Premiu al Expoziţiei Internaţionale de la Paris. În 1966 a fost decorat cu Meritul Cultural clasa I pentru lucrarea „Hercule doborând Centaurul“. În acelaşi an a donat oraşului Constanţa o parte importantă din colecţia sa de lucrări.

În 1977, când a împlinit 90 de ani, Ion Jalea este sărbătorit într-o adunare festivă în Sala Dalles. Au fost expuse 51 de lucrări, 10 desene şi 12 fotografii de lucrări de artă monumentală.

În dimineaţa zilei de 7 noiembrie 1983, Ion Jalea s-a stins din viaţă.
 

Pe 19 martie 2009 are loc ceremonia de inaugurare a copiei în bronz a operei de artă „Arcaş odihnindu-se”, sculptură de Ion Jalea, donaţie a statului român către Curtea de Justiţie din Luxemburg.

Muzeul de pe faleză

Pe faleza oraşului Constanţa există Muzeul Ion Jalea, iar Şcoala nr. 24 din oraş îi poartă numele. Muzeul a fost înfiinţat cu lucrările donate de artist: sculptură (108 lucrări), desene şi schiţe, reliefuri, statui, busturi. Clădirea muzeului este monument istoric, construită în stil neoromânesc, între 1919 - 1920, avându-l ca arhitect pe Victor Stephănescu.

La parter şi etaj sunt expuse opere originale şi machete, lucrate în materiale şi tehnici diferite. În faţa casei, pe faleză, se află capodopera sa definitorie „Arcaş odihnindu-se“.

Iată cum îl descria Ion Frunzetti pe maestrul Jalea la vârsta de 85 de ani: „Sculptorul mângâie zilnic lutul şi-l preface-n bronz

şi mânuieşte unealta ce înlătură din blocul marmurelor tot ce nu-i statuie. Autor de dicţionare de piatră, codificând parolele noastre de recunoaştere ca naţie“.

Opera lui Ion Jalea

Compoziţiile alegorice „Căderea îngerilor” şi „Căderea lui Lucifer”, expuse în 1915 la a XV-a Expoziţie a Tinerimii Artistice. 

Monumentul eroilor ceferişti, realizat în 1923 împreună cu Cornel Medrea şi amplasat lângă Gara de Nord din Bucureşti.

Statuia „Lupta lui Hercule cu Centaurul”, amplasată în Parcul Herăstrău din Bucureşti şi datată 1925.

Statuia lui Spiru Haret, dezvelită în 1935 în Bucureşti.

Statuia lui Dumitru Brezulescu, inaugurată în 1936 în localitatea Novaci şi distrusă în 1948. 

Bustul lui Mihai Eminescu, amplasat în 1943 în Rotonda scriitorilor în Parcul Cişmigiu din Bucureşti.

Bustul lui Octavian Goga, amplasat în 1943 în Rotonda scriitorilor, în Parcul Cişmigiu din Bucureşti. . După 1944, prezenţa în spaţiul public a unui bust al lui Goga devenise inoportună, astfel că, după ce într-o noapte bustul a fost înlăturat, soclul rămânând gol până când a fost instalat pe el bustul lui Ion Creangă. 

Bustul lui Leon Ghelerter, dezvelit în anul 1946, la un an de la moartea acestuia, în curtea spitalului „Iubirea de Oameni” din Bucureşti.

Statuia lui George Enescu, dezvelită în 1971 şi amplasată în faţa Operei Naţionale Bucureşti.

Statuia ecvestră a lui Mircea cel Bătrân, din Tulcea, turnată în bronz, dezvelită în Piaţa Republicii la data de 1 decembrie 1972. Domnitorul este reprezentat călare, în armură de cavaler-oştean, într-o poziţie statică şi cu privirea spre interiorul ţării.

Statuia „Aruncătorul de ciocan”, dezvelită în anul 1977 în Parcul Universităţii din Suceava. 

Grupul statuar „Mama şi şcolarul”, dezvelit în anul 1977 în curtea Şcolii Gimnaziale nr. 3 din Suceava. 

Statuia ecvestră a lui Decebal din Deva, realizată în anul 1978 şi amplasată în Piaţa Victoriei, în faţa Casei de Cultură. 

Grupul statuar „Dragoş Vodă şi Zimbrul”, dezvelit în anul 1978 în Piaţa Arboroasa din Câmpulung Moldovenesc.

Bustul lui Miguel de Cervantes amplasat în Piaţa Spania din Bucureşti, lângă Bulevardul Dacia.

Reliefurile Împărat şi Proletar.

Reliefurile de la Obeliscul Unirii din 1859, componentă a Monumentului Unirii din Focşani, amplasat în Piaţa Unirii. Înscris în Lista monumentelor istorice din judeţul Vrancea.   

Vă mai recomandăm:

Oraşe dispărute din România. Ester, aşezarea înfloritoare din Dobrogea, consemnată în expediţia sultanului Soliman Magnificul

Sfinxul din Dobrogea, uimitoarea creaţie a naturii. Măcin, locul unde se găsesc roci pe care călcau primii dinozauri

Triunghiul sacru din colţul Dobrogei. Bisericuţele din nuiele de la Izvoarele, Satu Nou şi Strunga
 

Cele mai frumoase locuri din judeţul Constanţa. Unde trebuie neapărat să ajungi ca să ai o călătorie de neuitat

Secretele casei de la ţară, spuse de un arhitect restaurator. Cum să ai căminul ideal într-un sătuc ascuns de lume

Dobrogea anilor '30: Călătoria profesorului Călinescu în Ţara lui Sfarmă Piatră, a smochinilor şi a cămilelor cu două cocoaşe

Mica unire de la 14 noiembrie 1878. Ziua când Dobrogea a revenit la patria-mamă