Ce a căutat Ceauşescu în vizită la Regina Angliei: cum a vrut Marea Britanie să deschidă un offshore în România comunistă
0Cea mai puternică monarhie din lume a întins covorul roşu dictatorilor români Nicolae şi Elena Ceauşescu cu ocazia vizitei pe care aceştia au efectuat-o în luna iunie a anului 1978. Ceremonialul care a ţinut trei zile a fost la fel de fastuos: delegaţia română a fost primită cu urale şi steaguri tricolore, presa britanică a scris numai cuvinte de laudă, iar Regina Elisabeta a II-a l-a plimbat cu caleaşca pe Nicolae Ceauşescu.
Nicolae şi Elena Ceauşescu au făcut o vizită în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, la invitaţia capetelor încoronate, în intervalul 13-16 iunie 1978. Era primul şef de stat socialist care făcea o vizită oficială la curtea Reginei. Dar ce interes avea Coroana Marii Britanii să se expună în acest fel? Serviciile de spionaj îşi făcuseră treaba cu prisosinţă şi se cunoştea bine atât situaţia din România socialistă, cât şi calităţile de dictator ale lui Ceauşescu.
De fapt, Marea Britanie avea interese economice în România. Profesorul Cristian Troncotă, cel care a studiat vreme de un deceniu fondul de documente al Securităţii, spune că între cele două ţări se negociaseră cel puţin două contracte economice, la noi urmând să se producă motoare pentru Marea Britanie. „Faptul că Nicolae Ceauşescu a mers personal în Marea Britanie a fost pentru ca să dea garanţie acelor contracte“, spune Troncotă.
În timpul vizitei de lucru s-au semnat contracte cu firmele British Aerospace şi Rolls Royce privind cooperarea pe termen lung în construirea de avioane BAC-1-11 şi motoare pentru avioane. „Era un fel de offshore. Englezii urmau să construiască la noi motoare. Din păcate, contractul, care ar fi trebuit să fie pe termen lung, nu a mai fost dus la bun sfârşit, dar nu pot să vă spun care au fost cauzele. Cert este faptul că era singurul contract pe care Marea Britanie îl semna cu o ţară din est“, adaugă Cristian Troncotă. Marea Britanie, la acea vreme, vedea o perspectivă colosală de a se dezvolta cu ajutorul ţărilor din estul Europei.
Tot cu ocazia vizitei, cele două guverne au semnat memorandumuri de înţelegere privind cooperarea în industria aeronautică şi cooperarea tehnologică în domeniul explorării şi exploatării de petrol şi gaze. Între organizaţiile economice româneşti şi firme britanice precum Imperial Chemical Industries, Shell Internaţional, Petroleum Company, Consiliul Naţional al Cărbunelui s-au stabilit mai multe înţelegeri.
Cooperarea româno-engleză
Cu puţin timp înainte de vizita propriu-zisă, într-un interviu acodat agenţiei Agerpres de James Callahan, primul ministru al Marii Britanii, el a declara: „Guvernul britanic acordă o mare însemnătate vizitei preşedintelui Nicolae Ceauşescu. România joacă un rol tot mai important pe arena mondială, iar preşedintele Nicolae Ceauşescu personal a dobândit reputaţia binemeritată de om de stat la nivel mondial“.
Posturile publice de televiziune din Marea Britanie anunţau vizita de stat şi au comentat pe marginea relaţiilor dintre cele două ţări, punându-se accent pe cooperarea româno-engleză în domeniile de vârf ale tehnicii moderne. Printre cei care aşteptau vizita cu interes se număra şi Margaret Thatcher, liderul partidului Conservator, care „se simţea apropiată de Elena Ceauşescu ambele fiind de formaţie specialist în chimie“.
În zilele premergătoare vizitei s-a deschis la Londra expoziţia 100 de ani de artă românească, unde puteau fi admirate operele de artă ale lui Constantin Brâncuşi, Nicolae Grigorescu, Alexandru Ciucurencu, Şefan Luchian. În aceeaşi perioadă au rulat şi filme româneşti precum „Prin cenuşa imperiului“, „Mere roşii“ sau „Osânda“, iar locuitorii din Coventry au aflat despre arta populară românească prin intermediul expoziţiilor sau al spectacolelor. Tot cu această ocazie, ansamblul folcloric Rapsodia română a fost în turneu în Anglia.
FOTO: Ceauşescu, în Marea Britanie. FOTO: GETTY IMAGES
Plimbarea cu caleaşca regală
În ziua vizitei, arterele principale ale Londrei au fost împodobite cu drapelele celor două ţări, iar locuitorii au putut să urmărească repetiţia generală a ceremonialului de primire al dictatorilor.
Însoţiţi de mai mulţi membri din conducerea de partid şi de stat, Ceauşeştii au ajuns la Londra la ora locală 11.25. Drumul a continuat cu trenul regal, de la Gatwick la gara Victoria, unde au fost primiţi cu salve de artilerie.
În volumul omagial „Vizita de stat a preşedintelui Nicolae Ceauşescu în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord“, apărut la Editura Politică, se consemnează pe larg vizita celor doi, care „sunt salutaţi cu multă cordialitate şi simpatie de regina Elisabeta a II-a şi de prinţul Philip, duce de Edinburgh. Înalţilor oaspeţi le sunt prezentaţi prinţul Charles al Ţării Galilor (Wales), moştenitorul tronului, prinţesa Anne, alţi membri ai familiei regale“.
După ceremonia intonării Imnului României, Nicolae şi Elena Ceauşescu au fost invitaţi să ia loc în caleştile regale, care i-au dus până la Palatul Buckingham. În prima s-au urcat Nicolae Ceauşescu şi regina Elisabeta, în cea de-a doua - Elena Ceauşescu şi ducele de Edinburgh, iar în restul suita. De remarcat este că în prima trăsură trasă de trei cai albi era şi Sergiu Celac, interpretul român, care însă s-a dovedit a fi, după Revoluţie, omul ruşilor, după cum spune Cristian Troncotă. Oricum, este de remarcat faptul că foarte puţini şefi de stat au avut onoarea de a se plimba cu caleaşca reginei.
Legătura cu Imperiul Roman
Pe parcursul vizitei au fost dejunuri oficiale, banchet de stat, întâlniri protocolare, ocazie cu care s-au acordat distincţii. De remarcat este discursul Reginei, cea care, după ce a urat bun venit oaspeţilor, a spus că „este interesant că România şi Marea Britanie au făcut parte din Imperiul Roman. În anul 55 î.e.n. Iuliu Caesar a venit pe ţărmurile noastre. În aceeaşi perioadă, în cealaltă extremitate a lumii romane, cetăţeni şi comercianţi romani stabileau legături cu primul stat dac. Mai târziu, unii dintre soldaţii romani staţionaţi în Anglia au fost recrutaţi din provinciile dunărene. Aceştia au fost primii noştri vizitatori români şi poate unii s-au aşezat aici“. În replică, Nicolae Ceauşescu a vorbit de cavalerii englezi care erau în tabăra domnitorului Mircea cel Bătrân, în luptele duse împotriva dominaţiei otomane.
Savanta cu patru clase
Elena Ceauşescu, „savanta de renume mondial“ cu patru clase, care devenise doctor în chimie în 1967, cu teza „Polimerizarea stereospecifică a izoprenului“, scrisă de alţii, a plecat din Marea Britanie cu sacoşa plină de titluri.
Este greu de crezut faptul că nu se cunoştea care era adevărata ei valoare la vremea respectivă. Cu toate acestea, Institutul regal de chimie i-a conferit titlul de membru de onoare şi certificatul de chimist autorizat. Tot cu ocazia vizitei, Elena Ceauşescu a devenit Profesor Honoris Causa al Institutului Politehnic din Londra Centrală, pentru că a „început cu multă distincţie să cerceteze domeniul vast, nesfârşit, al chimiei organice. (…) Este prima dată când omagiem un om de ştiinţă străin în politehnica noastră“, a ţinut să sublinieze prof. Terence Burlin, prorectorul Politehnicii Londrei.
La rândul său, Nicolae Ceauşescu a primit ordinul cavaleresc de foarte mare prestigiu în lume, „Ordinul jartierei“. Emblema ordinului este o jartieră bleu, pe care este scrisă cu litere de aur deviza: „Honi soit qui mal y pense“, conform ortografiei epocii („Ruşine aceluia ce de rău gândeşte“), distincţie care însă i-a fost retrasă la câteva zile de la izbucnirea Revoluţiei din decembrie 1989.
În cei 25 de ani cât timp a stat în fruntea statului, Nicolae Ceauşescu a făcut un număr de vizite de lucru şi de prietenie greu de egalat. A călătorit din URSS până în India, din Cehoslovacia până în Maroc, din Iugoslavia până în SUA şi din Polonia până în Zair.
Vă mai recomandăm:
EXCLUSIV Securitatea şi Dosarul „Litoral '77“. Cum au fost spionaţi toţi turiştii români şi străini
Se încarcă comentariile...
