7 septembrie: Ziua când a murit scriitorul Bogdan Petriceicu Hașdeu. Durerea pierderii fiicei sale l-a îndreptat către spiritism

Pe 7 septembrie 1907 a murit scriitorul Bogdan Petriceicu Hașdeu, autor de o cultură fabuloasă. Tot pe 7 septembrie au murit scriitorul Eugen Barbu și actorul Ilarion Ciobanu.

Bogdan Petriceicu Hașdeu, scriitor Foto: Arhive

1907: A murit Bogdan Petriceicu-Hasdeu  

Scriitorul, istoricul şi filologul Bogdan Petriceicu Hasdeu a avut o cultură fabuloasă, comparabilă cu cea a lui Nicolae Iorga.

Bogdan Petriceicu Hasdeu s-a născut la 26 februarie 1838, în Cristineştii Hotinului (astăzi în Ucraina). Din 1850 şi-a continuat studiile liceale la Chişinău.

În mediul universitar, Hasdeu era un personaj admirat pentru inteligenţa şi memoria sa, dar mai ales pentru uşurinţa cu care învăţa limbi străine. A urmat cursurile Facultăţii de Drept, însă era atras de literatură şi de domeniul istorico-filosofic. Primele sale scrieri au fost în limba rusă.  Nu și-a terminat studiile universitare la Harkov. Odata întors, el s-a înrolat în armata rusă. A luat parte, ca sublocotenent, la Războiul Crimeei. Dar temperamentul său independent nu s-a adaptat disciplinei militare, venind în România în 1856, anul Tratatului de la Paris.

Bogdan Petriceicu Hasdeu Foto: Wikipedia

A fost numit judecător de Cahul, dar a fost curând destituit, deoarece milita pentru unirea Basarabiei cu patria-mamă.

Dispariţia precoce a fetei, la numai 19 ani, l-a împins pe Hasdeu spre porţile depresiei şi spre meditaţii asupra morţii înteleasă de el ca punct de unde incep „formele" fără sfârșit, care duc spiritul spre perfecțiune.

Într-una dintre cugetările sale testamentare, nota: „În ziua morții Juliei Hasdeu a murit și tatăl său. El nu putea să mai trăiască. Din moși, el moștenea trei iubiri: patria, stiința, femeia. Tot ceea ce era mai pur în aceste trei iubiri, chintesența lor, o concentrase în fiie-sa, mare patrioată, mare geniu, mare femeie, ea devenise pentru el prisma tuturor iubirilor sale. Când ea muri, patria - știința - femeia, totul murise pentru el".

Cartea sa, Sic Cogito (1892) exprima o „viziune tragică de crepuscul". Capitolele sale ne introduc în sistemul filosofic al savantului dominat de logica si unde întâlnim ecoul vechilor credinte asupra divinitatii.

Durerea l-a îndreptat pe Hasdeu către spiritism, la fel ca și pe Victor Hugo. Astfel a construit la Câmpina, între 1894 - 1896, un castel-templu, în memoria Iuliei. La 25 august 1907, la vârsta de 69 de ani, după o lungă suferinţă, a trecut în nefiinţă, într-o căsuţă din spatele castelului. Trupul său a fost înmormântat la Bucureşti, la Cimitirul Bellu, în cavoul conceput tot de el, alături de cele două Iulii din viaţa lui.

1912: S-a născut Mariana Drăgescu, aviatoare română, membră a Escadrilei Albe

Marie-Ana Drăgescu s-a născut la 7 septembrie 1912 în Craiova. A urmat cursurile primare şi liceale la Lugoj și a frecventat scurt timp Facultatea de Educaţie Fizică, însă a fost nevoită să renunţe deoarece familia nu a putut suporta costurile anilor universitari.

Brevetată în 1935 la Şcoala de Aviaţie „Mircea Cantacuzino”, în aceeaşi serie cu Marina Ştirbey şi compozitorul Ionel Fernic, a început să lucreze – după obţinerea brevetului – la Aeroclubul României. În acelaşi timp, şi-a consolidat statutul de aviatoare, perfecţionându-şi arta pilotajului, conform profilului făcut de Forțele Aeriene Române.

Mariana Drăgescu Foto: Arhivă

În 1938, Mariana Drăgescu s-a regăsit printre cele cinci aviatoare care au participat, în premieră pentru armata română, la manevre militare. Alături de Irina Burnaia, Marina Ştirbey, Virginia Duţescu şi Nadia Russo, a executat misiuni de transport şi legătură.

1940: Tratatul de la Craiova: România a pierdut Cadrilaterul

Prin Tratatul de frontieră dintre România și Bulgaria, partea de sud a Dobrogei intră în componența Bulgariei.

Cadrilaterul, numit și „Dobrogea de Sud“, a fost în graniţele României între 1913 – 1940, însă influenţele sociale, culturale şi politice româneşti s-au simţit din cele mai vechi timpuri.

Cadrilaterul a fost cedat prin Tratatul de la Craiova Foto: Arhive

Cadrilaterul a rămas în componența României până în 1940, când prin Tratatul de la Craiova de la 7 septembrie este cedat Bulgariei ca urmare indirectă a presiunilor politice germane asupra guvernului român.

Partea de sud a Dobrogei, care se întinde peste 7.000 de kilometri pătraţi, şi unde trăiesc peste 400.000 de suflete, este formată din judeţele Durostor şi Caliacra. Principalele oraşe din această zonă sunt Silistra, Turtucaia, Dobrici (Bazargic), Balcic şi Cavarna.  

1965: S-a născut Angela Gheorghiu, soprană română

Angela Gheorghiu  este o soprană română, una dintre cele mai renumite cântărețe de operă din lume.

Angela Gheorghiu a vorbit într-un interviu despre cariera sa, sacrificiile făcute pentru muzică, modelele sale, relația cu iubitul ei mai tânăr cu 22 de ani, despre România copilăriei sale, dar și despre România actuală.

Celebra soprană, considerată unul dintre cei mai mari artiști de operă din lume, a „atins“ și în acest interviu aspecte care par să o deranjeze în ultima vreme. După ce a scris într-o postare recentă pe Facebook că „nu datorează nimic României“ și după ce a făcut afirmații surprinzătoare despre George Enescu și Maria Tănase, Angela Gheorghiu a reiterat ideea că nu este în cele mai bune relații cu țara sa natală.  

Soprana Angela Gheorghiu Foto: Facebook

„Am fost un copil foarte fericit, uneori eram atât de fericită încât nu puteam îndura. Am fost un copil-minune. Mi-am dat seama că vocea mea îi face pe oameni fericiți, că îi poate face să plângă. Aveam o casă frumoasă, cu grădină, aveam animale, dar nu realizam că trăiam într-o țară dură, comunistă. Nu realizam cât de greu era pentru părinții mei să facă rost de mâncare, nu-mi dădeam seama că nu ai dreptul să spui nimic politic“, a povestit artista despre copilăria sa în Adjud.

1971: S-a născut Tupac Shakur, rapper și actor american

Tupac Amaru Shakur unoscut sub numele de 2Pac, Makaveli sau doar Pac, a fost un rapper american renumit pentru stilul lui de rap și muzica sa, cariera de actor, poezii și activitatea socială.

Este inclus în Guinness Book of World Records ca fiind rapperul cu cele mai multe vânzări de albume din lume, peste 120 de milioane, 65 de milioane doar în America. Majoritatea cântecelor lui Tupac sunt despre viața grea din ghetouri, rasism, problemele din societate și, uneori, insulte adresate altor rapperi.

Tupac Shakur și-a început cariera de actor cu filmul „Juice” din 1992, unde interpreta un adolescent pe nume Bishop. Filmul a fost foarte bine văzut, criticii spunând că Bishop este un personaj complex și reprezintă o parte din adolescenții din ziua de astăzi. În 1993, a jucat în filmul „Poetic Justice”, alături de Janet Jackson, jucând în rolul unui postaș pe nume Lucky.

El a devenit o figură emblematică a conflictului dintre coasta de Vest și cea de Est din lumea hip-hop-ului. Moartea sa, în 1996, într-un atac armat încă neelucidat complet, a transformat legenda sa într-un simbol al luptei și rezistenței în fața adversităților.

1993: A murit Eugen Barbu, scriitor, scenarist și publicist român

Membru corespondent al Academiei Române, director de reviste, jurnalist, pamfletar, polemist, publicist, romancier, scenarist, Eugen Barbu a ocupat mai multe poziţii în Partidul Comunist Român (PCR) declarându-se încă de tânăr comunist.

„Sunt comunist de la 14 ani, profesorii mei de liceu pot să spună cum mă sfătuiau în timp de război să nu mai scriu despre muncitori că o s-ajung la puşcărie“, declara scriitorul într-un interviu publicat în 1972 în Steaua, potrivit România Literară.

Începând cu 1963 Eugen Barbu a fost numit la conducerea revistei Luceafărul, de unde a fost însă locuit cinci ani mai târziu cu Ştefan Bănulescu. În 1969, Eugen Barbu a fost ales membru supleant al Comitetului Central al PCR.

Eugen Barbu, scriitor Foto: Wikipedia

În 1975, Eugen Barbu a devenit deputat în Marea Adunare Naţională. Din 1970 până în 1989, Eugen Barbu a condus revista Săptămâna.

Scriitorul a fost cel care a fondat revistele Săptămâna şi România Mare, dar şi cel care a înfiinţat, alături de Corneliu Vadim Tudor, partidul cu doctrină naţionalistă România Mare, pe care l-a reprezentat în Parlamentul României în legislatura 1992-1996.

2008: A murit Ilarion Ciobanu, actor român de film

Ilarion Ciobanu s-a născut la 28 octombrie 1931, în Ciucur, o aşezare care face astăzi parte din Republica Moldova. Rămasă fără stâlpul casei, familia Ciobanu vine în Dobrogea şi se stabileşte la Constanţa, oraş unde micul Ilarion şi fraţii lui vor creşte căutându-şi locul sub soare.

Ca să-şi ajute mama, viitorul actor face de toate şi lucrează orice, de la băiat de prăvălie, pescar, marinar, hamal, până la tractorist, miner, tâmplar, şofer şi brigadier la Canalul Dunăre-Marea Neagră.

Ilarion Ciobanu, actor Foto: Cinemagia

Vremurile tulburi l-au purtat inclusiv prin arestul poliţiei, pentru haiduciile mărunte făcute cu tovarăşii din anturaj. Aşa intră în pielea personajelor de mai târziu, pe care le interpreta cu atâta naturaleţe pe ecran - şi numai pe ecran, căci Ilarion Ciobanu a rămas actorul de film prin excelenţă, aşa cum l-a descris şi camaradul său de film Sergiu Nicolaescu.

Deşi a urmat IATC-ul, teatrul nu l-a atras pe Ilarion Ciobanu. A abandonat institutul pentru că marile roluri din cinematografie îl aşteptau. Iar el a devenit Gerula („Columna“), marinarul Gherasim („Toate pânzele sus“), ardeleanul-cowboy Traian Brad (seria „Ardelenii“), comisarul Mihai Roman (din filmele de acţiune ale lui Sergiu Nicolaescu), Stroe Buzescu („Mihai Viteazul“), Vasile Stegaru („Nemuritorii“), Petre („Răscoala“), Tatăl („Lumini şi umbre“) şi mulţi-mulţi alţii.

La 7 septembrie 2008, Ilarion Ciobanu a trecut definitiv în legendă. Ţinând cont de dorul său permanent, familia ia decizia ca actorul să se întoarcă la Constanţa. Cenuşa marelui actor a fost împrăştiată în Marea Neagră, pe valurile pe care el visa să navigheze solitar, între cer şi pământ, pe o barcă purtată de pânze.